Actualitate

Ce ne omoară cu zile?

<p><img src="documente/stories/2012/03_martie/15/04-heart-disease.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Fumatul, stresul şi hipertensiunea arterială sunt factorii de risc cei mai întâlniţi ai bolilor cardiovasculare, potrivit rezultatelor Testului Cartonaşelor, realizat în cadrul campaniei SOS Cardio al Fundaţiei Române a Inimii. În Cluj, bolile cardiovasculare afectează aproape 130.000 de persoane, acestea fiind şi cele mai frecvente boli cronice în rândul populaţiei din judeţ.</p>

80% din participanţii la Testul Cartonaşelor care arată cât de predispusă este o persoană la boli cardiovasculare au declarat că sunt stresaţi, 50% suferă de hipertensiune şi 30% sunt obezi. De altfel, rezultatele testului relevă faptul că factorii de risc cei mai întâlniţi sunt stresul, hipertensiunea şi fumatul. „Cei mai mulţi dintre noi avem, în acelaşi timp, mai mulţi factori de risc: fumăm, suntem sedentari, ducem o viaţă stresantă, avem în familie un istoric cardiovascular, avem valori crescute ale tensiunii arteriale sau ale colesterolului”, subliniază prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.

Evaluarea riscului cardiovascular trebuie făcută periodic

Medicii afirmă că riscul cardiovascular este cu atât mai mare cu cât o persoană adună mai mulţi factori de risc. Acesta se calculează prin multiplicarea riscurilor aduse de fiecare factor de risc şi nu este simpla sumă a acestora. De aceea, evaluarea periodică a riscului cardiovascular global este importantă pentru sănătatea cardiovasculară.

Potrivit specialiştilor, bărbaţii sunt mai predispuşi la boli cardiovasculare după vârsta de 45 de ani, iar femeile după instalarea menopauzei, adică în jurul vârstei de 55 de ani.

Unii factori de risc pot fi eliminaţi

Profesorul Dan Gaiţă afirmă că există factori de risc care pot fi eliminaţi sau modificaţi, iar aceşti factori sunt fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia, obezitatea, dieta nesănătoasă, lipsa exerciţiilor fizice şi consumul de alcool în exces. Există însă şi factori care nu pot fi modificaţi, aceştia fiind antecedentele personale, vârsta şi sexul.

„A controla riscul cardiovascular înseamnă să poţi prelungi speranţa de viaţă cu cel puţin zece ani”, concluzionează Dan Gaiţă.

Bolile cardiovasculare afectează 20% din clujeni

Statisticile Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Cluj arată că aproximativ 20% din populaţia judeţului este afectată de boli cardiovasculare, ceea ce înseamnă că aproape 130.000 de clujeni suferă de acest tip de boli.

Nici la nivel naţional lucrurile nu stau foarte bine, în condiţiile în care România ocupă un nedorit loc fruntaş în topul deceselor din cauze cardiovasculare din lume. Există studii care arată că doi din trei români mor prin boli cardiovasculare, că unul din trei români suferă de hipertensiune arterială, iar accidentul vascular cerebral reprezintă o afecţiune frecventă. Potrivit statisticilor, în 2020, boala cardiovasculară va deveni „ucigaşul numărul unu” la nivel mondial, depăşind bolile infecţioase.

»A controla riscul cardiovascular înseamnă să poţi prelungi speranţa de viaţă cu cel puţin zece ani.

Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii