Actualitate

De ce apare şi cum tratăm boala de reflux gastroesofagian?

<p><img src="documente/stories/2012/04_aprilie/24/06-boli.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Doctorul Cosmin Puia, medic primar chirurgie generală la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof Dr Octavian Fodor Cluj” explică, în numărul de astăzi, ce este boala de reflux gastroesofagian, de ce apare şi cum poate fi tratată.</p>

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) se referă la totalitatea simptomelor produse de refluxul conţinutului gastric în esofag. Incidenţa acestei boli este din ce în ce mai mare astfel că s-a ajuns ca până la 10% din populaţie să sufere de BRGE.

Boala se datorează mai ales consumului de băuturi carbogazoase şi a obezităţii. De asemenea, o bună parte a pacienţilor care se tratează de alte afecţiuni, cum ar fi bronşitele cronice sau astmul, suferă de fapt forme mai puţin tipice ale BRGE.

Cum apare boala de reflux gastroesofagian

Segmentul inferior al esofagului acţionează ca o supapă care permite deplasarea alimentelor spre stomac şi împiedică urcarea conţinutului gastric în esofag. Hernia hiatală reprezintă protruzia anormală a unei porţiuni din stomac prin hiatusul esofagian. Exprimat mai simplu, polul superior al stomacului este „alunecat” în torace prin orificiul, de obicei lărgit, din diafragm.

Fumatul şi obiceiurile alimentare, risc de BRGE

În apariţia BRGE intervin pe lângă incompetenţa mecanismelor antireflux şi alţi factori adjuvanţi:

-creşterea presiunii intraabdominale (sarcină, obezitate, tuse, ascită);
-anumite intervenţii chirurgicale pe stomac;
-fumatul, diverse obiceiuri alimentare.

Modificările morfopatologice macroscopice constatate la gastroscopie au patru grade de gravitate. Esofagul Barett sau endobrahiesofagul este încadrat la gradul IV şi apare prin transformarea de tip intestinal a mucoasei esofagiane. De reţinut că esofagul Barett are un risc de circa şapte ori mai mare de apariţie a cancerului esofagian.

Cum ne dăm seama că suferim de BRGE

Tabloul clinic tipic cuprinde pirozisul şi regurgitaţia acidă. Pirozisul este cel mai frecvent simptom al BRGE şi este senzaţia de arsură retrosternală. Apare după mâncare, la efort şi la pacientul culcat. Se accentuează după alcool, ceai, cafea şi se calmează după antiacide. Regurgitaţia este percepută mai frecvent ca un gust acru şi mai rar amar (asociat cu refluxul biliar).

Simptomele atipice mimează afecţiuni pulmonare (bronşita cronică, astm), din sfera ORL sau angina pectorală.

Simptomele de alarmă sunt scăderea în greutate, disfagia, anemia, hemoragia digestivă superioară. Aceste simptome apar odată cu complicaţiile BRGE care cuprind stenoza esofagiană, sindromul Barett, ulcerul esofagian, hemoragia digestivă superioară şi, rareori, perforaţia ulcerului esofagian.

Cum se pune diagnosticul acestei boli

Prognosticul BRGE este bun dar calitatea vieţii pacienţilor este afectată, uneori în grad accentuat.

Diagnosticul pozitiv al BRGE se bazează pe simptomele tipice: pirozis, regurgitaţie şi se confirmă prin examinările paraclince. Pe primul plan se află pH-metria care trebuie să descrie o scădere sub 4 a pH-ului, timp de 5 minute, de cel puţin 3 ori pe 24 de ore. Ph-metria se efectuează prin introducerea în esofag a unei sonde foarte fine care practic nu deranjează pacientul.  

Manometria obţinută tot prin introducerea unei sonde are rolul de a obiectiva mişcările normale şi patologice ale esofagului. Esofagoscopia este indispensabilă pentru aprecierea gradului esofagitei şi diferenţierea de alte afecţiuni esofagiene. De menţionat că nu există o proporţionalitate între gradul esofagitei şi intensitatea simptomelor.

Diagnosticul diferenţial trebuie făcut în primul rând cu alte afecţiuni esofagiene: esofagite, achalazie, cancer, spasm esofagian difuz sau diverticuli esofagieni. Diferenţierea se poate face orientativ pe baza simptomelor, dar certitudinea nu o poate oferi decât endoscopia cu biopsie.

Cum se tratează BRGE

Tratamentul este complex şi urmăreşte dispariţia sau ameliorarea simptomelor şi a esofagitei şi prevenirea complicaţiilor.
Tratamentul cuprinde: măsuri igieno-dietetice, terapie medicamentoasă şi, în caz de eşec, intervenţia chirurgicală. Măsurile igieno-dietetice constau în reducerea aportului de grăsimi, renunţarea la fumat, poziţia ridicată cu 15 cm a capului patului, evitarea poziţiei orizontale 3 ore postprandial, evitarea ciocolatei, alcoolului, mentei, usturoiului, cepei, sucului de citrice sau roşii, cafelei, evitarea medicaţiei care agravează RGE (teofilină, beta 2 agonişti, alfa- adrenergică, anticolinergice, dopaminã, nitriţi, diazepam, blocanţi de canale de calciu), evitarea stresului şi antrenamentele de relaxare.

De menţionat că aceste măsuri sunt suficiente pentru a ameliora în bună măsură simptomele astfel încât intervenţia chirurgicală să nu mai fie necesară.

Ce medicamente se recomandă în cazul BRGE

Terapia medicamentoasă cuprinde un inhibitor de pompă de protoni (omeprazol, lansoprazol, pantoprazol) asociat cu un prokinetic care are rolul de optimiza mişcările segmentului superior al tractului digestiv.

Tratamentul chirurgical este recomandat în caz de persistenţa a esofagitei sau de apariţie a unor complicaţii.

Tratamentul chirurgical constă în creearea unui fald din stomac care este adus în jurul segmentului inferior al esofagului.
Există mai multe variante tehnice de fundoplicatură efectuate de obicei pe cale laparoscopică. Maxim 5% din cazuri nu pot fi terminate prin abord laparoscopic şi necesită conversia la tehnica deschisă, clasică. Aprecierea rezultatelor se poate face pe baza unui chestionar asupra ameliorării calităţii vieţii pacienţilor şi a endoscopiei.

La adresa redactia@monitorulcj.ro aşteptăm întrebările dumneavoastră legate de alte afecţiuni despre care aţi dori să aflaţi informaţii referitoare la cauze, prevenţie şi tratament. Întrebările dumneavoastră vor fi transmise specialiştilor din medicina clujeană care vor oferi răspunsurile necesare.