Actualitate

Memoriu pentru oprirea „tăierii iresponsabile” a pădurilor

<p style="margin-bottom: 0in;" lang="it-IT"><span style="font-size: x-small;"><strong><img src="http://93.113.199.15/documente/stories/11_noiembrie/07_ziua/06%20mare%20photo%202.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Organizații neguvernamentale şi mii de români cer sistarea neîntârziată a despăduririlor din Munţii Carpaţi.

Clujenii sunt îndemnaţi să se alăture miilor de români şi organizaţiilor neguvernamentale care au semnat, până acum, un memoriu adresat Guvernului, Preşedintelui României, Ministerului Mediului şi Pădurilor, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Gărzii Naţionale de Mediu, în care cer măsuri concrete pentru sistarea neîntârziată a „tăierilor masive şi iresponsabile” a pădurilor din Munţii Carpaţi.

„Ne exprimăm revolta faţă de managementul dezastruos al resurselor naturale şi al biodiversităţii din Carpaţii româneşti. (...) Tăierile masive şi iresponsabile de păduri au dus la situaţia ca, în prezent, doar 29% din suprafaţa României să mai fie împădurită, faţă de media pădurilor Uniunii Europene, care este de 42%. Jumătate, mai exact 48,95% din suprafeţele despădurite în perioada 2000-2011 se află în actualele arii protejate. Sunt vizate tăieri şi în pădurile virgine, cele mai valoroase ale ţării”, se spune în memoriul care citează Greenpeace pentru aceste informaţii.

În scrisoare se arată că în „goana după energia verde” se construiesc microhidrocentrale pe râurile de munte, cu distugeri ireversibile ca urmare a captărilor de apă şi modificării albiilor. Dispar fauna şi flora existente, din cauza îndiguirilor, a dinamitărilor de stânci şi secării unor albii de râuri, chiar dacă o microhidrocentrală are o producţie foarte redusă.

„Alocarea recentă, în septembrie 2012, a unei cote de vânătoare pentru speciile de carnivore mari este o imensă eroare, în condiţiile în care vânarea lor este strict interzisă de legislaţia românească şi de cea europeană. Astfel, în România se practică un adevărat măcel şi se produce un dezechilibru în structura populaţiilor şi o depreciere a fondului genetic pe termen lung”, spun semnatarii memoriului.

Ei arată că prin construirea de obiective industriale, de noi staţiuni turistice şi şosele asfaltate în zonele cu peisaje naturale intacte este afectat puternic echilibrul ecosistemelor.

În memoriu sunt enumerate carenţele mari din legislaţia naţională de mediu, incapacitatea mijloacelor de control şi sancţiune, reaua voinţă şi asocierea unor persoane din sistem în agresiunile asupra naturii şi jaful scăpat de sub orice control.

Semnatarii memoriului solicită Guvernului României, ministerelor şi agenţiilor de resort să sancţioneze sever acţiunile de tăiere ilegală de păduri şi a comerţului cu lemn. Ei cer programe de reîmpădurire a zonelor afectate şi măsuri legislative concrete pentru protecţia pădurilor virgine. Sunt solicitate, totodată, interzicerea construirii de microhidrocentrale, de noi obiective şi exploatări industriale, de staţiuni turistice de masă şi de şosele asfaltate în ariile protejate, cu peisaje naturale intacte. Este necesară şi anularea derogărilor în vânarea de carnivore mari, iar infrastructurile turistice şi de acces să fie realizate numai în zonele periferice ale acestor zone naturale intacte, iar in interiorul lor să fie permis şi promovat doar turismul neinvaziv şi nemotorizat.

Potrivit semnatarilor memoriului, este nevoie de înăsprirea legislaţiei şi pedepsirea drastică a celor ce se fac vinovaţi de agresiuni asupra naturii, indiferent de poziţia lor socială.

Memoriul a fost iniţiat de Alianţa pentru Diversitatea Naturii şi este semnat de Clubul Alpin Român - Secţia Universitară Cluj, Clubul de Cicloturism Napoca, Asociaţia Kodiak din Cluj-Napoca, Clubul Extreme Explorer din Cluj-Napoca, Clubul Montan Apuseni din Cluj-Napoca, Asociaţia de Turism Activ Cluj, Clubul Alpin Pathos din Râmnicu-Vâlcea, Organizaţia Naţională Cercetaşii României, CS Alternative din Timişoara, Clubul Orca din Cluj-Napoca, Asociaţia Altitudine din Timişoara, EcoClub din Timişoara, Asociaţia Alpiniştilor Pajura din Turda, Clubul Sportiv Clujul Pedalează, Asociaţia Ecocivica din Bucureşti, Asociaţia Eco-Logica din Braşov, Centrul Local ONCR „Heintz Dezideriu” din Sibiu, CTE Transmont din Făgăraş, Asociaţia ARIN din Brăila, Asociaţia Natura Transilvaniei din Cluj-Napoca, Asociaţia Montană Carpaţi din Bucureşti, Clubul de Turism Concordia din Lugoj, Asociaţia Rangerilor din România, multe alte organizaţii, precum şi de mii de persoane fizice.