Actualitate

Cum votăm la alegerile parlamentare din 9 decembrie

<p><span style="font-size: small;"><strong><img src="documente/stories/2012/04_aprilie/12/05-vot%20locale%202008_a.r.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege parlamentarii, alegătorii putând să îşi exercite dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul şi numai pe baza cărţii de identitate.

Alegătorii nu vor putea să folosească nici la aceste alegeri parlamentare cărţile de alegător.

Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.

Fiecare alegător îşi va exprima votul personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă. De asemenea, votul exercitat este secret şi orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.

Legea menţionează că participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

Deputaţii şi senatorii se aleg, la scrutinul de duminică, în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Astfel, un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.

Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi vor exercita dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din ţara în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşă, a anunţat vineri, că numărul românilor majori cu domiciliul stabil în străinătate şi, prin urmare, cu drept de vot, este de 441.769.

Cei cu domiciliul sau reşedinţa într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României şi unde nu este posibilă organizarea unei secţii de votare îşi pot exercita dreptul la vot în oricare dintre secţiile de votare organizate în statele care fac parte din acelaşi colegiu uninominal. Reşedinţa în străinătate se dovedeşte cu orice document eliberat de autorităţile străine.

La alegerile din 9 decembrie, au fost delimitate 315 colegii de deputat şi 137 colegii de senator, corespunzător numărului senatorilor şi deputaţilor care vor fi aleşi.

Numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare.

Cele 315 mandate de deputat vor putea fi suplimentate cu maximum 18 mandate, rezervate, prin lege, candidaţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care sunt reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale.

Legea electorală permite atribuirea către competitorii electorali a unor mandate în plus faţă de cel stabilit potrivit normei de reprezentare.

În cazul în care un candidat reuşeşte să câştige 50 la sută plus 1 din voturile valabil exprimate în colegiul lui, acest lucru poate determina creşterea numărului de mandate obţinute de un competitor electoral, deşi, conform calculului proporţional, el ar avea dreptul la mai puţine mandate.

Pentru cei 18.248.414 cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.762 secţii de votare, dintre care 306 vor funcţiona în cele patru colegii de deputat şi două colegii de senator din străinătate. În cele 42 de circumscripţii din ţară vor funcţiona, pentru scrutinul de duminică, 18.456 secţii de votare.

În ajunul zilei alegerilor, preşedintele Biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare, fiind obligaţi să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare.

"Voturi albe" sunt considerate buletinele introduse în urne pe care alegătorii nu au aplicat ştampila "VOTAT". Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Dacă pe buletinul de vot nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinul de vot are alt model decît cel legal aprobat, ştampila cu menţiunea «VOTAT» are alt model decât cel legal aprobat şi dacă este aplicată în două sau mai multe patrulatere, votul respectiv va fi considerat, de asemenea, nul.

Este tot nul votul atunci cînd ştampila cu menţiunea «VOTAT» este aplicată în două sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ştampile au fost tăiate sau anulate de alegător ori atunci cînd aceasta a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor. Dacă ştampila atinge două sau mai multe patrulatere votul este, de asemenea, nul.