Actualitate

ALEGERI PARLAMENTARE: Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi la vot. Zeci de secţii de votare, închise din cauza zăpezii şi viscolului

<p><strong><span style="font-size: small;"><span style="font-family: arial,helvetica,sans-serif;"><img src="http://monitorulcj.ro/documente/stories/2012/07_iulie/30/vot.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Cele 18.456 de secţii de votare organizate pentru ALEGERILE PALAMENTARE s-au deschis, duminică, la ora 7.00, fiind aşteptaţi la urne aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot, care trebuie să îşi alegă parlamentarii, fiind delimitate 315 colegii de deputat şi 137 colegii de senator, scrie Mediafax.

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de ninsori, ploi abundente şi intensificări de vânt, valabilă pentru întreaga ţară, de la ora 08.00 până la ora 20.00.

UPDATE 08:58 - MAI: În 14 secţii de votare procesul electoral nu a început la ora 7.00

UPDATE 08:33 - MAI a cerut ajutorul Ministerului Apărării pentru intervenţia pe drumurile cu zăpadă

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşă, a cerut Ministerului Apărării Naţionale să sprijine intervenţia pe drumurile acoperite cu zăpadă, pentru deblocarea oamenilor şi a drumurilor care duc spre secţiile de votare, a declarat, duminică, secretarul de stat din MAI Bogdan Tohăneanu.

UPDATE 08:08 - Andrei şi Dana Năstase au votat: Am făcut alegerea pe care ar fi făcut-o Adrian Năstase

UPDATE 07:45 - Şapte secţii de votare din Harghita, fără energie electrică din cauza viscolului

UPDATE 07:15 - MAI: 39 de secţii din Timiş nu au fost deschise pentru că preşedinţii nu au putut ajunge

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) precizează că 39 de secţii de votare din judeţul Timiş nu au fost deschise, duminică, la ora 07.00, pentru că preşedinţii acestora nu au putut ajunge din cauza viscolului.

UPDATE 07:05 - Votarea în străinătate a început în Noua Zeelandă, la Auckland
Secţiile de votare pentru ALEGERILE PARLAMENTARE se vor închide la ora 21.00.

Pentru cei 18.248.414 de cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.762 secţii de votare, dintre care 306 vor funcţiona în cele patru colegii de deputat şi două colegii de senator din străinătate.

Au fost constituite circumscripţii electorale în cele 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.

Alegătorii îşi pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul şi numai pe baza cărţii de identitate, neputând folosi nici la aceste alegeri parlamentare cărţile de alegător.

Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.

Fiecare alegător îşi va exprima votul personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă. De asemenea, votul exercitat este secret şi orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.

Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, alegătorul primeşte două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat, şi ştampila cu menţiunea «VOTAT».
Pe buletinul de vot figurează, în patrulatere, numele candidaţilor, partidelor, alianţelor sau organizaţiilor minorităţilor naţionale din care aceştia fac parte şi semnul electoral al respectivelor formaţiuni politice.

Numele candidaţilor au fost tipărite pe buletinul de vot în ordinea rezultată prin trageri succesive la sorţi făcute de preşedintele biroului electoral de circumscripţie: întâi pentru formaţiunile parlamentare şi alianţele politice parlamentare, apoi partidele şi alianţele neparlamentare, apoi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Ultimii pe buletinul de vot vor putea fi găsiţi candidaţii independenţi, în ordinea înregistrării candidaturilor. Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot au fost imprimate cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10 la sută.

Alegătorii vor vota separat, în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului care doreşte să îl reprezinte în Parlament.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Totuşi, îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

Ulterior, ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru o va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de scrutin.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea «VOTAT», dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Potrivit legii, vor fi considerate nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu vor intra în calculul voturilor valabil exprimate.

"Voturi albe" sunt considerate buletinele introduse în urne pe care alegătorii nu au aplicat ştampila "VOTAT". Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Dacă ştampila cu menţiunea «VOTAT» este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletin.

Vot valabil exprimat este şi atunci când ştampila este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a mai aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.

Dacă pe buletinul de vot nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinul de vot are alt model decît cel legal aprobat, ştampila cu menţiunea «VOTAT» are alt model decât cel legal aprobat şi dacă este aplicată în două sau mai multe patrulatere, votul respectiv va fi considerat, de asemenea, nul.
Este tot nul votul atunci când ştampila cu menţiunea «VOTAT» este aplicată în două sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ştampile au fost tăiate sau anulate de alegător ori atunci cînd aceasta a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor. Dacă ştampila atinge două sau mai multe patrulatere votul este, de asemenea, nul.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Însoţitorul nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare.