Actualitate

"Polul cosmeticii româneşti", atunci şi acum: FARMEC, produse din comunism, la mare căutare şi azi, din România până în Japonia

<p><strong><img src="documente/stories/2013/03_martie/12/04-farmec.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Înfiinţată în urmă cu peste 50 de ani, Farmec Cluj-Napoca a fost câteva decenii singura sursă de produse cosmetice pentru populaţia României. A supravieţuit tăierii importului de materii prime, dictată de Ceauşescu, dar şi tranziţiei de după 1990, de la o economie planificată la una capitalistă. </strong></p>

Producătorul de cosmetice Farmec este printre puţinele fabrici din Cluj-Napoca înfiinţate în perioada comunistă care au supravieţuit după 1990, societatea reuşind să nu fie demolată şi transformată într-un proiect imobiliar sau privatizată de un investitor străin pentru a fi, ulterior, închisă.

Farmec a fost înfiinţată la începutul anilor '60, când se numea "Întreprinderea de produse cosmetice", Partidul Comunist Român dorindu-şi ca la Cluj-Napoca să funcţioneze "cea mai mare fabrică de cosmetice din Europa", capabilă să intre în competiţie cu marile concerne din domeniu din Vestul Europei.

Înainte de '89, fabrica avea peste 1.000 de angajaţi şi asigura 90 la sută din tot ceea ce însemna necesarul pieţei de cosmetice pentru cei 22 de milioane de români, oferind în jur de 600 de produse - de la creme de îngrijire a pielii, spray-uri, până la produse chimico-casnice pentru curăţenia locuinţei.

Perioade de aur

Sofia Irimie este inginer chimist şi lucrează la Farmec de 36 de ani, fiind şefa departamentului de cercetare. A trecut de la perioada comunistă, în care pentru un tovarăş activist PCR era mai important un abonament la "Scânteia" decât o publicaţie de specialitate de chimie, prin provocările sistării importurilor de materii prime, dictate de Nicolae Ceauşescu la începutul anilor 1980, până la perioada de tranziţie de după 1990, când Farmec a trebuit să facă faţă şocului economiei de piaţă.

Dezvoltarea maximă în perioada comunistă a fost între 1965 şi 1978, când s-a investit mult în industria chimică din România.

"Până în 1978-1980 a fost o epocă de înflorire, când aveam reţete care şi azi sunt moderne şi pe care abia acum le scot producătorii străini", susţine Irimie.

După 1980, Nicolae Ceauşescu, reîntors dintr-o vizită în China, a lansat ideea ca România să îşi plătească toată datoria externă, iar autorităţile comuniste au început să sisteze importul de materii prime.

Produsele, „deschizătoare de uşi”

Cosmeticele produse la Cluj aveau şi rolul de a "deschide uşi" pe la ministerele din Bucureşti, unde era nevoie de obţinerea unor avize.

"Erau categorii de produse trimise la Bucureşti ca să poţi să îţi rezolvi una-alta, mergeai cu sacoşa de spray-uri Farmec şi atunci totul se rezolva, se deschideau uşi şi se rezolva orice problemă", spune şefa departamentului de cercetare.

1990 - învăţăturile economiei de piaţă

După 1990, societatea Farmec a trecut printr-o perioadă dificilă, caracterizată prin concurenţa acerbă pe care o făceau cosmeticelor româneşti produsele străine.

Farmec a trecut la reorganizarea activităţii, la reducerea sectoarelor care nu erau eficiente şi la dezvoltarea celor care au viitor, iar fabrica s-a retehnologizat.

"Polul cosmeticii româneşti", atunci şi acum

Directorul general al Farmec, Liviu Turdean, susţine că înainte de 1989 o mare problemă era activitatea pe liniile de producţie, care se desfăşura, într-un procent foarte mare, manual.

"Şi echipamentele de dinainte de 1989 erau de producţie occidentală, din fericire pentru noi am avut dreptul să aducem produse de calitate, chiar dacă erau cu circa 10 ani mai vechi decât cele din Vest, din Italia sau Germania. Acum avem utilaje automatizate de ultimă generaţie, similare cu ce sunt şi dincolo, în Vestul Europei. Dacă nu eşti competitiv cu ei, ai pierdut concursul. Suntem compatibili cu marile firme de cosmetice din Vest atât ca echipamente, cât şi ca reglementări de tip ISO sau GMP (Good Manufacturig Practice), Farmec fiind singura fabrică din România atestată din punctul de vedere al calităţii pentru produse cosmetice, primind certificatul de bună practică de fabricaţie. Farmec era, înainte de 1989, polul cosmeticii româneşti şi aşa este şi acum. “Concurenţa pentru noi a fost benefică, a născut produse noi şi o cercetare şi productivitate. Distanţa foarte mare dintre firmele din Vest şi noi, care era înainte de Revoluţie, a fost acoperită cu succes", consideră Turdean.

Farmec Cluj-Napoca are în prezent puţin peste 600 de angajaţi şi realizează în jur de 450 de produse cosmetice.