Actualitate

STUDIU: Câţi studenţi lucrează în domeniile în care s-au pregătit?

<p><strong><img src="documente/stories/2013/03_martie/13/absolventi.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Anul trecut, şcoala românească a scos 44.233 de absolvenţi specializaţi în studii juridice, 6030 în studii politice şi administrative şi 2000 în jurnalism şi ştiinţele comunicării. Aproape niciunul nu-şi va găsi un job concurând cinstit pe piaţa muncii, spun specialiştii în resurse umane.

Fără niciun fel de corelare cu piaţa muncii, fabricile de diplome scot anual, pe bandă rulantă, generaţii de absolvenţi care sunt obligaţi să se ”califice la locul de muncă” dacă chiar vor să aibă un job. Citiţi în continuare, o analiză gândul, despre una dintre cele mai mari probleme ale României zilelor noastre - de ce produce şcoala românească atâţia şomeri cu diplomă?

Statul român finanţează anual de la buget aproximativ 62.000 de locuri la facultăţi pentru primul an de studiu universitar, cele mai multe dintre acestea fiind în ştiinţe economice, ştiinţe juridice, administraţie, studii europene şi chiar jurnalism. Însă cât de mult rezonează universităţile româneşti cu piaţa muncii? Îşi găsesc miile de absolvenţi care ies de pe băncile facultăţii un loc de muncă în domeniul studiat? Datele de la instituţiile care se ocupă de calitatea învăţământului, obţinute de gândul, arată că 80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.

Ultimul studiu despre structura absolvenţilor din România, realizat de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior pentru anul 2012, arată că studiile în ştiinţe sociale, drept şi bussiness reprezintă 53,4% în facultăţile din România, comparativ cu 35,6% cât este  valoarea medie în ţările europene. Studiile în inginerie, construcţii şi industrie reprezintă 17,3%, faţă de 12,9% - cât este media europeană.

Acelaşi document relevă însă că universităţile din România se află sub media europeană în ceea ce priveşte ponderea absolvenţilor în alte domenii care sunt importante în Uniunea Europeană. Astfel, educaţia şi formarea profesională reprezintă 1,8% faţă de 9,5% cât e valoarea medie europeană, ştiinţele umaniste şi artele -7,7%, faţă de 11,6% media europeană, ştiinţele exacte -matematică, informatică - 4,4%, faţă de  media de 9,2%, şi sănătatea şi asistenţa socială -10 %, faţă media europeană de 15,4%.

Autorii studiului arată că, prioritar, finanţarea de la buget ar trebui făcută pentru ştiinţele exacte, ştiinţele naturii, ştiinţele agricole, medicină veterinară, educaţie fizică şi sport şi sănătate.