Actualitate

Americanii de la Bechtel au părăsit şantierele Autostrăzii Transilvania. Cu ce au rămas românii?

<p style="margin-bottom: 0in;"><strong><img src="documente/stories/2013/03_martie/20/desc 03-21.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Şantierele Autostrăzii Transilvania sunt pustii. Americanii de la Bechtel spun că nu pot munci neplătiţi şi, în consecinţă, nota de plată a guvernului de la Bucureşti creşte direct proporţional cu lungimea „pauzei de masă”. </strong></p>

Românii nu au, nici pe departe, banii pe care americanii ar trebui să-i primească, date fiind clauzele unui contract care i-a scos din minţi, dar i-a băgat în foame pe partenerii lor români, cu toate modificările şi renegocierile ulterioare.

Ultima soluţie: ministrul „Marilor Proiecte”, Dan Şova, a hotărât să-şi înceapă activitatea cu rezilierea contractului celui mai mare proiect – Autostrada Transilvania –, şi a anunţat că le va propune asta americanilor, urmând să caute soluţii pentru a nu fi nevoit să plătească despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de euro.

Între timp, „oamenii de la Bechtel” au cam părăsit, cu tot cu o parte a flotilei de utilaje, campusul principal al companiei, instalat pe raza comunei Săvădisla-Cluj, sat Vălişoara, notează gândul.info.

Campusul a fost organizat aici încă din 2004, fiind, de altfel, locul în care, în luna iunie a acelui an, s-a organizat ceremonia oficială de inaugurare a Marii Autostrăzi. Astăzi, au mai rămas în decor câţiva reprezentanţi pentru eventuale intervenţii şi la vreo opt-zece paznici, cu alură de „RoboCop”.

Nici punctul de lucru de la Chiribiş-Bihor, deschis pentru tronsonul Suplacu de Barcău – Borş, nu pare să fie mai animat. Nimeni nu ştie ce va fi; cu toţii au o singură certitudine: lucrările în zonă sunt ca şi oprite.

În proiect, tronsonul 3C are 64,5 km şi urma să fie gata în 2013. La zi, deşi lucrările au început, oficial, în 2004, nu s-a finalizat nimic. S-au realizate lucrări de excavare şi aliniament, discontinuu, pe aproximativ 20 km, până la intersecţia cu DN 19E, Marghita – Oradea şi, sporadic, pe câţiva kilometri, pe distanţa DN 19E - Borş; s-au turnat pilele viaductului de la Dolea-Valea Calului plus alte trei linii de pile pentru viitoarele poduri, patru podeţe, două pasaje de traversare în zona campusului Chiribiş şi şase şiruri de pile pentru viitoarele pasaje, între Chiribiş şi Borş. Cel mai avansat reper – în ceea ce priveşte stadiul construcţiei - este viaductul de la Suplacu de Barcău, realizat în proporţie de 90 la sută.

Primii metri ai tronsonului către Borş

Din acest punct începe, practic, tronsonul 3C al Autostrăzii Transilvania. Oficial, lucrările au fost demarate în 2004, practic, în 2006. Acest sector urma să acopere o distanţă de 64,5 km, între localităţile Suplacu de Barcău şi Borş, punct în care s-ar fi realizat joncţiunea cu autostrada maghiară, către Budapesta. Până la această dată s-a lucrat, discontinuu, pe o lungime de aproximativ 20 km, între punctul prezentat în foto (intersecţia cu drumul pietruit care face legătura între şoseaua Nuşfalău – Marghita, interval Ip – Porţ şi comuna Marca) de o parte şi intersecţia cu DN 19E, Marghita – Oradea, de cealaltă. Dincolo de acest punct, mai apar, sporadic, zone excavate, cinci şiruri de pile pentru pasajele de traversare şi câteva zone decopertate. În imagine se văd: excavarea până la nivelul drumului şi doi parapeţi laterali din beton. Lucrarea urmează, frontal, sensul către Borş. Aceştia sunt, practic, primii metri dintr-un total care ar fi trebuit să parcurgă peste 64 de km.

Viaductul Suplacu de Barcău

Una dintre cele mai importante lucrări de artă de pe traseul A3. Odată finalizat, ar fi urmat să ocupe primul loc în Europa de Est, în privinţa construcţiilor de gen. Viaductul este realizat în proporţie de 90 la sută, urmând să fie asfaltat. Lucrarea traversează un lac de acumulare şi se opreşte aproape de intersecţia cu strada Românilor, care coboară în şoseaua Nuşfalău – Marghita, pe raza satului Suplacu de Barcău.

În prezent, din totalul celor 415 km proiectaţi, au fost deschişi circulaţiei doar 52 de km, între Câmpia Turzii şi Gilău, suma totală încasată de Bechtel de la statul român se ridică la aproape 1,5 miliarde euro.