Actualitate
Preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor: Presa din România a evoluat; nu se află în faliment, ci în criză
<p><img src="documente/stories/2013/04_aprilie/27/jim.jpg" border="0" alt="vimeo.com" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Jim Boumelha, vorbeşte într-un interviu despre rolul presei, impactul presei tabloide faţă de cea tradiţională, abundenţa informaţiilor şi transformarea conceptului de ştire.
El este convins că presa din România a evoluat şi nu este foarte diferită de presa din alte ţări. În opinia sa, mass-media românească nu se află în faliment, ci în criză, la fel cum se întâmplă şi în alte state. Boumelha arată că presa nu poate fi considerată o ameninţare la adresa siguranţei naţionale. Acesta este de părere că guvernanţii vor să se spună în presă numai lucruri bune despre ei şi, în acelaşi timp, cât mai puţin despre ceea ce fac.
“Sunt convins că presa din România nu se află în faliment, ci se află doar în criză la fel ca presa din alte ţări. Există o problemă asupra guvernanţilor şi independenţa media publice. Restul presei, cea tabloidă sau cea tradiţională, trece printr-o criză economică la fel ca în celelalte ţări. Pe de altă parte, nu am simţit că bloggerii sunt integraţi în dezbateri, deşi mulţi dintre ei sunt jurnalişti adevăraţi. Presa din România nu este foarte diferită de presa din alte ţări, nu vorbim aici de ''Era Ceauşescu'', în care se practica un alt tip de jurnalism”, spune Boumelha
Întrebat de jurnalişti care sunt cauzele pentru care presa tabloidă are mai mult impact asupra publicului faţă de cea tradiţională, Jim Boumelha a declarat: “Există desigur motive istorice şi poate că ţine şi de dezvoltările specifice din fiecare ţară. Ziarele voluminoase pot fi citite numai acasă. În general este vorba şi despre modul în care au evoluat ştirile. Oamenii nu mai au timp să citească ştiri lungi acasă. Toate ziarele din Marea Britanie s-au tabloidizat. Şi în Franţa, unde presa avea un stil pompos, toate ziarele au devenit tabloide, până şi Le Monde”.
Acesta nu crede că că presa poate fi considerată o ameninţare la adresa siguranţei naţionale a unui stat. “Evident cei aflaţi la guvernare vor să se spună numai lucruri bune despre ei, în acelaşi timp vor să se spună cât mai puţin despre ceea ce fac. Nu trebuie să acţioneze ca spioni, deşi uneori sunt acuzaţi de aceste lucruri, deşi fac aceste lucruri în interesul naţional. Jurnaliştii dezvăluie mereu subiecte privind vânzarea de arme, Guvernul nu doreşte aceste lucruri, spune că este vorba de interesul naţional. Jurnaliştii nu pornesc de la premisa că este împotriva interesului naţional, ci că s-a făcut ceva incorect. În ultimii ani există din ce în ce mai multe procese împotriva jurnaliştilor pentru a-i forţa să-şi dezvăluie sursele. Dacă nu îţi aperi sursele poţi să-ţi iei la revedere de la jurnalism. Nimeni nu-ţi va mai spune nimic. Nu-mi amintesc niciun caz în care un jurnalist să fi fost judecat şi găsit vinovat de spionaj. În sfârşit, cred că este o problemă legată de politic. Probabil şi atunci când a murit Ceauşescu presa din România a fost împărţită din cauza confuziei. Când spui interes naţional este o problemă politică şi chiar şi instanţele au viziuni politice asupra acestuia”.
