Actualitate
Studenţii din trei universităţi vor să vadă Clujul Capitală Culturală Europeană
<p><strong><img src="documente/stories/2013/05_mai/16/deschidere zilele centrului istoric.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Asociaţia „Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană - 2021” va colabora, în proiectele care susţin candidatura municipiului pentru obţinerea acestui statut, cu Universităţile „Babeş-Bolyai” (UBB), de Arte şi Design (UAD) şi „Sapientia”, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, Florin Moroşanu, director executiv al Asociaţiei.
Studenţii de la secţiile Foto-Video, Teatru şi Televiziune şi de la Cinematografie din cele trei instituţii de învăţământ superior vor derula un proiect comun, pe durata unui an calendaristic.
„Urmărim ca studenţii să surprindă imagini din Cluj-Napoca care să reflecte cele trei zone de interes pentru proiect: oamenii, cultura şi oraşul. Fotografiile şi înregistrările video vor fi evaluate ca lucrări de practică sau de semestru, fiind realizate sub îndrumarea profesorilor. Universităţile îşi pun la dispoziţie infrastructura, astfel încât studenţii să aibă la dispoziţie cele necesare pentru a fi creativi. Ne dorim să obţinem imagini care să transmită emoţii şi provocări şi să surprindă oraşul în toate ipostazele sale”, a spus Florin Moroşanu.
Imaginile şi înregistrările video realizate de studenţi vor fi utilizate pentru promovarea candidaturii municipiului Cluj-Napoca.
Trei universități și „un moment magic”
Prezent la conferinţa de presă, prof. univ. dr. Dorel Găină, de la UAD, a evidenţiat că iniţiativa de a implica studenţii „a apărut într-un moment magic în care cele trei universităţi au deja experienţa unor evenimente comune”.
„Pentru noi, cei de la UAD, este o experienţă care ne responsabilizează şi ne onorează”, a afirmat universitarul clujean.
La rândul său, asist. univ. Horea Avram de la secţia Cinematografie şi Media a UBB a apreciat ideea atragerii universităţilor şi a studenţilor în acest ambiţios proiect.
„Studenţii sunt entuziasmaţi. Mulţi consideră drept o provocare participarea lor la acţiunile incluse în proiectul Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană”, a explicat Horea Avram.
Şi decanul Universităţii „Sapientia”, conf. univ. dr. Marton Tonk, şi-a exprimat încrederea că pentru candidatura municipiului la titlul de Capitală Culturală Europeană, „cei 12 ani de activitate ai instituţiei, care au reuşit să pună bazele unei şcoli de film, vor fi folositori”.
Participarea, un criteriu esențial
Florin Moroşan a subliniat că participarea clujenilor la pregătirea candidaturii este un criteriu esenţial pentru evaluarea proiectului, la Bruxelles. De altfel, Rariţa Zbranca, membru al Asociaţiei, se află în aceste zile la Guimaraes (Portugalia), oraş care a fost Capitală Culturală Europeană în 2012, pentru a se informa despre modul în care cetăţenii au reuşit să fie de un mare folos în pregătirea candidaturii şi apoi în derularea suitei de evenimente, timp de 365 de zile. La Guimaraes s-au reunit actori ai viitoarelor capitale culturale, din 2014 şi 2016, respectiv Riga (Lituania), Umea (Suedia) şi San Sebastian (Spania).
