Actualitate

Ce au descoperit arheologii în urma săpăturilor de la Mănăstirea Franciscanilor din Cluj-Napoca?

<p><strong><img src="documente/stories/2013/04_aprilie/23/schelet 1.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />După aproape două luni, se încheie prima etapă de cercetare arheologică de la Mănăstirea Franciscanilor din Cluj-Napoca, în zona Pieţei Muzeului. </strong></p>

Ansamblul a fost locaţia fostei Mănăstiri Dominicane, construită probabil la începutul secolului al XIV-lea, fiind unul dintre cele mai vechi monumente istorice din centrul istoric al oraşului care se mai păstrează. Pentru o viitoare restaurare a ansamblului, proprietarii, Ordinul Franciscanilor, au contactat mai mulţi specialişti: arhitecţi, tehnicieni, geologi, istorici de artă şi arheologi, care să alcătuiască un dosar prealabil în vederea accesării de fonduri europene.

La finalul primei etape a lucrărilor, care au afectat circa 150 mp din suprafaţa ansamblul edilitar, au fost executate zece sondaje arheologice repartizate în zonele ce au fost considerate mai importante. Au fost executate sondaje şi în interiorul criptelor aflate sub biserică. Din fiecare secţiune arheologică practicată au rezultat date fundamentale pentru cunoaşterea istoriei oraşului şi a monumentelor sale.

Urmele unei clădiri publice, descoperite cu ocazia săpăturilor

“O mare extensiune o cunosc ruinele romane suprapuse de către construcţii medievale ori mai noi. În nu mai puţin de patru puncte diferite, fundaţiile clădirilor mai noi s-au aşezat riguros peste cele romane. Printre ele atrage atenţia o construcţie monumentală, care trebuie să fi fost o clădire publică. S-au confirmat de asemenea nivelele succesive de locuire romană, de la fazele de lemn ale aşezării romane devenite ulterior oraşul roman Napoca, până în ajunul părăsirii Daciei. Locuirea post romană a fost regăsită la nivelul unei locuinţe simple, cu vatră deschisă şi pereţi din lemn, ai căror pari de susţinere au fost înfipţi în vechi podele romane. Locuirea preurbană medievală (secolele XII-XIII) a fost şi ea confirmată în zonă. Un sector de mare interes a fost cel legat de prima incintă fortificată a oraşului („Cetatea Veche” sau „Óvár”). S-a dovedit că, cel puţin parţial, ea suprapune o clădire romană monumentală”, au explicat reprezentanții Muzeului de Istorie a Transilvaniei.

Aceștia au infirmat existența unei biserici mai vechi, aflată sub cea din Piața Unirii.

“S-a infirmat definitiv faptul că am dispune de o biserică parohială mai veche, care să o fi precedat pe cea de pe amplasamentul bisericii Sfântul Mihail din Piaţa Unirii. În schimb, o amenajare de capelă, prevăzută cu absidă semicirculară, aflată lângă sacristia bisericii, a aparţinut vechii săli capitulare a mănăstirii dominicane. S-au identificat şi porţiuni din cimitirul vechii mănăstiri, din care două morminte au stârnit deja un oarecare interes  -Romeo şi Julieta de la Cluj”, au mai explicat reprezentanții MNIT.