Actualitate
Stiliştii casei Dolce&Gabbana, condamnaţi la un an şi opt luni de închisoare pentru fraudă fiscală
<p><strong>Stiliştii italieni Domenico Dolce şi Stefano Gabbana au fost condamnaţi, miercuri, de Tribunalul din Milano la o pedeapsă de un an şi opt luni de închisoare pentru fraudă fiscală, a anunţat presa italiană.
Parchetul ceruse la sfârşitul lunii mai o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare, în acest proces, în primă instanţă. După ce au aflat decizia instanţei, avocaţii apărării au anunţat că vor face apel, fapt care suspendă executarea pedepsei.
Verdictul anunţat miercuri îi condamnă pe Domenico Dolce şi Stefano Gabbana şi la plata unei amenzi către fiscul italian în valoare de 500.000 de euro.
În acelaşi proces, în afară de cei doi creatori de modă, alţi patru acuzaţi au fost condamnaţi la pedepse de cel puţin doi ani de închisoare cu suspendare. Printre aceştia se află fratele lui Domenico Dolce, Alfonso, şi alţi manageri ai casei italiene. Un al cincilea acuzat, Antoine Noella, a fost achitat.
Cei doi creatori de modă sunt acuzaţi de fraudă fiscală prin intermediul unei serii de firme fantomă - inclusiv Gado, un acronim al numelor lor de familie - din Luxemburg, în 2004 şi 2005, cărora le-au încredinţat controlul asupra mărcilor din grupul lor, cu scopul de a evita fiscul italian, în condiţiile în care acele firme erau în realitate administrate din Italia.
Tribunalul din Milano a reţinut împotriva celor doi stilişti un singur delict, din cele două, de care erau învinuiţi, "nedeclararea anumitor venituri", renunţând la acuzaţia de "declaraţie falsă de venituri". În plus, din suma de 1 miliard de euro de care cei doi creatori au fost acuzaţi, iniţial, că au sustras-o de la fiscul italian, tribunalul a reţinut în final doar nereguli în valoare de 200 milioane de euro.
Înainte de pronunţarea verdictului, procuroarea Laura Pedio a vorbit, miercuri, de "o fraudă fiscală sofisticată şi certă", dovedită prin "probe solide ca o stâncă".
Ea a considerat că "cei doi stilişti au participat activ, semnând contracte de cesiune a mărcii". Gado, potrivit părerii sale, era "un fel de nebuloasă care avea consistenţa unui gaz".
În timpul rechizitoriului, un alt procuror din acest proces, Gaetano Ruta, a spus că "Gado era o construcţie artificială, al cărei obiectiv consta în realizarea unui avantaj fiscal care a fost în final obţinut".