Actualitate

Clujeanul Iosif Pop dă de pământ cu Clujul şi susţine Timişoara: Şomeri mai mulţi în Cluj, oameni mai harnici în Timişoara

Fostul preşedinte al Băncii Transilvania în perioada 1993 - martie 2002, preşedinte al Consiliului Civic Local Cluj, un organism care critică activitatea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca şi care îşi desfăşoară activitatea în Sala de Sticlă a Primăriei, Iosif Pop, a analizat oraşele Cluj-Napoca şi Timişoara din perspectiva candidaturii celor două oraşe la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

„Analizând cifrele celor două judeţe ajungem la concluzia că există o diferenţă mare în detrimentul Clujului”, spune Iosif Pop.

Acesta a subliniat faptul că numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Cluj este dublu faţă de numărul celor din Timiş.

„Capacitatea timişorenilor de a crea locuri de muncă este mai mare - la un nivel al densităţii populaţiei mai mare în judeţul Cluj numărul de salariaţi în companiile clujene este cu aproape 50.000 de persoane mai puţin decât în judeţul Timiş, în consecinţă şi numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Cluj este aproape dublu faţă de numărul celor din judeţul Timiş”, a mai precizat Iosif Pop.

Acesta adaugă că oamenii sunt mai harnici în Banat.

„Firmele din Timiş sunt mai bine organizate, mai eficiente, oamenii mai harnici - numărul de firme active în judeţul Cluj este cu 15% mai mare, însă cifra de afaceri generată de acestea este cu 8,75% mai mică, iar profitul net cu aproape 35% mai mic decât cel al firmelor active din judeţul Timiş. În consecinţă, şi PIB-ul pe locuitor este mai mare în judeţul Timiş cu 48% faţă de cel din Cluj”, a mai precizat acesta.

Iosif Pop recunoaşte că oraşul Cluj-Napoca este mai dezvoltat în domeniul universitar, IT, Bănci & Asigurări, în timp ce Timişul în multinaţionale & producţie, respectiv agricultură, având o suprafaţă arabilă de peste trei ori mai mare.

„Dacă măsurăm interesul pentru judeţ în numărul de consulate şi centre culturale, Timişul stă şi la acest capitol mult mai bine, având 14 asemenea instituţii, faţă de şase în Cluj. Dacă ne uităm la municipiile celor două judeţe, Cluj-Napoca, cu o suprafaţă mai mare, are un buget mai mic decât Timişoara. Timişoara excelează la venituri nefiscale (chirii, concesiuni) aferente veniturilor obţinute graţie proprietăţilor deţinute de către Primărie, nivelul acestora ajungând la 326 milioane lei, în schimb la Cluj-Napoca această sumă ajunge numai la 38 milioane lei. Aceste sume sunt consecinţa faptului că municipalitatea noastră  şi-a vândut foarte multe din proprietăţile deţinute, iar banii au fost cheltuiţi şi nu investiţi”, a adăugat Pop.

Iosif Pop s-a legat de faptul că şi la capitolul fondurilor EU accesate Timişoara stă mai bine, în timp ce Clujul are 45 milioane lei accesate, Timişoara a accesat 232 milioane de lei.

Acesta a mai adăugat că municipiul Cluj-Napoca excelează la capitolul veniturilor fiscale, „mai ales cele către persoane fizice, ceea ce înseamnă taxe şi impozite multe, în timp ce Timişoara şi-a pus proprietăţile să genereze venituri, Clujul şi-a împovărat populaţia”.

Omul de afaceri a propus câteva modalităţi de a aduce „bunăstare” la Cluj, printre care sprijin pentru mediul de afaceri prin reducerea birocraţiei şi a costurilor, înfiinţarea unor birouri funcţionale pentru accesarea fondurilor UE sau administraţia publică locală să aducă bani de la Guvern pentru mai multe proiecte de investiţii locale.

„Unii oameni de afaceri spun că nu mai investesc la Cluj-Napoca şi mai bine merg în Floreşti unde primesc autorizaţie de construcţie într-o lună în loc de câţiva ani”, a conchis Pop.