Actualitate

Rusia ar putea redesena graniţele în Marea Neagră odată cu anexarea Crimeei

Anexarea Crimeei și o eventuală înaintare către țărmurile Mării Negre a Rusiei ar putea crea probleme în ceea ce privește recunoașterea de către Moscova a actualelor granițe și delimitări ale platoului continental care există între Ucraina și România, admite ministrul de Externe, Titus Corlățean.

În emisiunea „Jurnalul de seară” de la Digi24, analistul Emil Hurezeanu a ridicat următoarea problemă „România și Ucraina au un acord de delimitare a platformelor economice din Marea Neagră - acolo unde se începe să se exploreze zăcăminte. Însă aceste acorduri nu sunt opozabile Rusiei. Apropierea Rusiei de țărmul Mării Negre, în situația în care această apropiere va depăși granițele Crimeei, deci o vecinătate nemijlocită între platforme economice la Marea Neagră sau în Marea Neagră, ne pune într-o situație nouă: Rusia nu este în situația de a respecta aceste acorduri de delimitare așa cum a acceptat Ucraina. Deci, apare și o problemă nouă”.

Prezent în emisiune, ministrul de Externe Titus Corlățean a explicat că hotărârea obținută de România la Curtea Internațională de Justiție de la Haga privitoare la delimitarea platoului continental este opozabilă tuturor, iar dacă Rusia nu ar respecta-o ar însemna o încălcare a dreptului internațional. „Lucrurile sunt însă clare, din punct de vedere al delimitării, și nimeni nu are drept într-o zonă care a fost tranșată printr-o hotărâre a CIJ”, a arătat șeful diplomației. El a precizat că disputa teritorială a fost bilaterală, dar decizia Curții ține de suveranitatea României ca stat și ar trebui respectată ca atare de orice stat care respectă dreptul internațional.

Întrebat în ce măsură cucerirea Crimeei redesenează mările teritoriale, șeful diplomației a spus că anexarea Crimeei, condamnată pe bună dreptate de comunitatea democratică, a însemnat o încălcare a frontierelor prin forță armată, iar acest lucru nu este recunoscut și nu trebuie să fie acceptat. „De facto, Federația Rusă exercită un control operațional deja (în Marea Neagră – n.r.) și, spun rușii, o suveranitate cu fundament constituțional legislativ. Vor fi probleme, da”, a recunoscut Titus Corlățean.

„Deci ne îndreptăm din lacul ruso-turc spre lacul pe care dl. Băsescu îl descoperea în 2004 ca fiind doar rusesc. De-abia acum începe să se apropie de asta”, a spus analistul Emil Hurezeanu, făcând observația că, în prezent, flota rusă din Marea Neagră, care și-a însușit și navele ucrainene, pare să o fi depășit pe cea a Turciei.