Actualitate

UDMR sare la gâtul primarului Emil Boc pe tema plăcuţelor bilingve. “Avem nevoie de o dezbatere, dar nu cu pumnul în gură”

Tensiuni în cadrul şedinţei de Consiliul Local de miercuri în legătură cu respingerea de către instanța de judecată a amplasării de plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în oraș. Consilierul local UDMR Csomo Botond i-a reproşat primarului Emil Boc că denumirea oraşului va fi tradusă în alte limbi străine, dar nu şi în limba maghiară şi spune că multiculturalismul la Cluj este un concept "fără valoare".

Consilierul local UDMR i-a reproşat lui Emil Boc faptul că Primăria Cluj-Napoca a declarat recurs la decizia Tribunalului Cluj, care obliga autorităţile locale să amplaseze plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în oraş.

Csomo Botond, consilierul local UDMR, consideră, în aceast caz, că multiculturalimsul la Cluj este un concept fără valoare. "Eu cred că atâta timp cât Primăria face apel împotriva unei decizii de a afișa și în limba maghiară denumirea municipiului, această noțiune denotă faptul că multiculturalismul la Cluj este un concept gol și fără conținut. Nu ne putem lăuda că suntem un oraș multicultural atâta timp cât promovăm o acțiune în justiție, de fapt, împotriva multiculturalismului și împotriva limbii maghiare în spațiul public ", a ținut să precizeze acesta.

În plus, Botond este de părere că nu ar fi trebuit depus apelul în instanța de judecată. "Cred, domnule primar, că era de bun simț să nu promovați acel apel, în care, dacă ați citit argumentele aduse, puteam să găsim argumentele care amintesc de epoca de aur a lui Nicolae Ceaușescu", a mai declarat consilierul UDMR.

Emil Boc spune că aceste deciziii judecătorești n-ar trebuie să ducă la tensiuni. "N-aș vrea să se creeze valuri când lucrurile, repet, sunt în linia corectă", a ținut să precizeze primarul. Totodată, Boc speră ca dimensiunea europeană a orașului să nu fie afectată. "Aș vrea ca această dimensiune europeană a orașului să nu fie afectată, pentru că e importantă, de aceste proceduri, care, repet, oricine are dreptul să întrebe", a declarat Emil Boc.

În plus, cu acest prilej primarul ținut să amintească de un proiect mai vechi, amplasarea plăcuțelor pe care scrie "bun-venit" în cinci limbi diferite, la intrare în Cluj. "Spun asta pentru că dvs. ați aprobat și știți că se află pe rol concursul care vizează stabilirea la intrările din Cluj în cinci limbi de circulație. Luni se depun ultimile oferte, de marți începe analiza dosarelor", a menționat acesta. 

În plus, Ioan Pop, consilierul local PNL pare să împărtășească aceeași idee. "Dacă vrei să spui că un oraș este multicultural și când recunoști că în acel oraș pe lângă o majoritate românească, mai trăiește și o minoritate maghiară și o minoritate germană este de bun simț să afișezi denumirea orașului și în limba minorităților respective. Aţi sărit pârleazul cu plăcuţele. Avem nevoie de o dezbatere pe această temă, dar nu cu pumnul în gură", a declarat acesta.

Boc se apără spunând că acest demers ar fi fost inutil. "Noi am considerat pe bună dreptate că din moment ce Consiliul Local a luat decizia să amplasăm cinci limbi de circulație, mesajul la intrare în Cluj-Napoca, orice alt demers este lipsit de sens", a clarificat primarul.

Primăria Cluj-Napoca nu mai este obligată să amplaseze plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în oraş, în urma unei decizii de joi a Curţii de Apel Cluj care a admis recursul administraţiei locale şi a casat decizia Tribunalului Cluj din iulie 2014.

Magistraţii Curţii de Apel Cluj au judecat, joi, recursul Primăriei Cluj-Napoca în procesul cu o fundaţie olandeză care ceruse ca la intrările în Cluj-Napoca să fie amplasate plăcuţe bilingve, în limbile română şi maghiară, cu denumirea oraşului.

Instanţa a admis recursul municipalităţii, casând astfel decizia Tribunalului Cluj, care obliga autorităţile locale să amplaseze plăcuţe bilingve la intrările în oraş.

Scandalul plăcuţelor bilingve este vechi la Cluj-Napoca, de pe vremea când fostul primar Gheorghe Funar a refuzat, în 2002, solicitarea UDMR de a monta plăcuţe bilingve în limbile română şi maghiară la intrările, respectiv ieşirile din oraş.

Funar declara la vremea respectivă că numărul locuitorilor de etnie maghiară din Cluj-Napoca reprezintă numai 11% din populaţia totală a oraşului.

Articol scris de Ana Racheleanu