Actualitate

Strategia Clujului: Totul sau nimic!

Dacă nu câştigăm titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, “Strategia pentru identitatea istorică a oraşului” rămâne doar o foaie de hârtie.

Cum ar fi să avem un muzeu al oraşului, turnurile de apărare ale vechii cetăţi să fie restaurate, să avem circuite pietonale istorice şi clădiri monument istoric renovate? S-ar putea să aflăm doar dacă vom câştiga titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Primăria mizează pe banii care vor veni în bugetul oraşului dacă vom câştiga acest titlu.

Zece puncte mari şi late au fost incluse în “Strategia pentru identitatea istorică a oraşului” prin care se urmăreşte revitalizarea şi restaurarea unor obiective turistice, culturale şi istorice din centrul oraşului. Demersul Primăriei face parte din “Strategia pentru dezvoltarea municipiului 2014-2020”.

Lista celor zece obiective cuprinde următoarele:

redactarea unui ghid turistic al oraşului;

amenajarea unui patinoar pe Lacul Chios;

revitalizarea Turnului Cizmarilor, Turnului Pompierilor;

amenajarea unui muzeu al oraşului;

revitalizarea Citadelei austriece şi a Promenadei Elisabeta;

amenajarea unor circuite pietonale istorice;

revitalizarea Cimitirului Central;

activitate de lobby pentru susţinerea muzeelor din oraş;

revitalizarea mai multor biserici şi clădiri monument istoric.

Până în 2021 nu mişcă nimic

Toate sunt bune şi frumoase până aici, atâta doar că în realitate lucrurile nu sunt atât de frumoase ca pe hârtie. Cele zece propuneri din Strategie nu se vor realiza mai devreme de anul 2021 când Cluj-Napoca ar putea fi Capitala Culturală Europeană. Mai rău, dacă nu vom câştiga titlul, sunt şanse mari ca nimic din toate acestea să nu se întâmple. “Toate aceste propuneri, proiecte concrete din cadrul Strategiei sunt propuse, în primul rând, în ideea câştigării titlului de Capitală Culturală, care evident deschide anumite oportunităţi de finanţare specifice acestui titlu. Dacă acest titlu nu se câştigă, atunci proiectele din cadrul Strategiei trebuie prioritizate şi regândite în funcţie de alte surse de finanţare, cum ar fi fondurile norvegiene, fondurile directe de la Bruxelles, eventuale parteneriate cu oraşele înfrăţite şi orice altă posibilitate de finanţare prin care majoritatea proiectelor concrete îşi vor putea găsi şi în această variantă finanţare. Dar, în primul rând, ele trebuiau gândite în această idee de titlu de Capitală Culturală Europeană, ulterior putând fi prioritizate”, a explicat viceprimarul Anna Horvath.

Dacă vom pierde titlul de Capitală Culturală Europeană şansele ca ceva din cele 10 propuneri să se realizeze sunt mici, dacă luăm în calcul precedentul administraţiei publice locale în ceea ce priveşte restaurarea şi reabilitarea unor obiective istorice. 

Primăria are precedent în a “uita” proiecte

Conducerea Primăriei a vorbit ani la rând despre reabilitarea unor imobile monument istoric, a statuilor şi a centrului istoric. De exemplu, despre introducerea Turnului Pompierilor în circuitul turistic se discută de cel puţin şase ani, dar nu s-a concretizat nicio promisiune până acum. Despre restaurarea statuilor, la fel. În fiecare an, în bugetul local este prinsă o anumită sumă pentru restaurarea statuilor, dar de fiecare dată apare ceva şi statuile se degradează pe zi ce trece. De exemplu, în primul mandat, primarul Emil Boc promitea că va repara  statuia Sf. Fecioare din Mărăşti. Au trecut 11 ani de atunci, iar statuia a rămas la fel. Şi lista promisiunilor neonorate ar putea continua.

Cât despre amenajarea unui patinoar pe Lacul Chios, ne întrebăm ce mai vrea să facă Primăria din moment ce în fiecare iarnă, lacul se transformă într-un patinoar natural, iar pe lac se patinează din anii ’50.

Un plus pentru turism

Revitalizarea unor clădiri monument istoric ar duce la dezvoltarea turismului. “Organizarea unor tururi ghidate şi revitalizarea unor clădiri istorice sunt extrem de importante pentru dezvoltarea turismului. Există deja o organizaţie nonguvernamentală care, cred că în colaborare cu Primăria, organizează tururi ghidate despre oraşul nostru. De exemplu, în 23 iulie avem turul intitulat Strada Lupului (strada Kogălniceanu). Există în Cluj o serie de lucruri pe lângă care trec mulţi clujeni, dar şi persoane din afara oraşului fără să îşi dea seama pe lângă ce trec”, a declarat profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici, care îi ghidează pe clujeni, în tururile ghidate organizate periodic.

Cine sunt concurenţii Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021

Timișoara, Baia Mare, Cluj-Napoca și București sunt orașele care au intrat, în decembrie 2015, în finala pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Iniţial, în urma analizării documentației depuse, au fost acceptate candidaturile orașelor Alba-Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timișoara, Târgu Mureș.

Programul "Capitală Culturală Europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.

Oraşul câştigător din România va împărţi titlul, în 2021, cu un oraş din Grecia, dar şi cu un oraş câştigător din ţările candidate şi la Uniunea Europeană Serbia şi Muntenegru.