Actualitate
Pe ce loc se clasează judeţul Cluj în topul victimelor traficului de persoane
O statistică dură arată că cele mai multe victime ale traficului de persoane din Europa provin din România. Clujul, al doilea judeţ din România ca importanţă, „exportă” zeci de victime care ajung să facă, sub ameninţări, cele mai ruşinoase acţiuni.
Sursa foto: euranetplus-inside.eu
Potrivit statisticilor Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane pe primele locuri în privinţa judeţelor de unde se trag victimele traficului de persoane înregistrate în anul 2015 se numără Timiş (50 de cazuri), Ialomiţa (49 de cazuri), Mureş (47 de cazuri), iar pe ultimele locuri sunt judeţe precum Harghita (2 cazuri), Satu-Mare (2 cazuri) şi Maramureş (4 cazuri). Clujul se situează pe listă pe locul 19, cu un număr total de 21 de cazuri înregistrate. Numărul cazurilor a crescut faţă de 2014, când se înregistrau 6 cazuri.
Printre cele mai utilizate metode de racolare a victimelor se numără ofertele de locuri de muncă în străinătate şi în ţară. Cu toate acestea, specialiştii au observat că mai nou victimele sunt racolate direct de pe Facebook.
La ce trebuie să fim atenţi?
Coordonatorul Centrului Regional Cluj-Napoca al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, Augusta Bora, a explicat la ce trebuie să fie atente persoanele când găsesc un „loc de muncă atractiv”, astfel încât să nu cadă pe mâna traficanţilor.
„Principala modalitate de recrutare ar fi cea prin recrutare directă. Adică o persoană, un cunoscut sau cineva cu care intri în contact printr-un cunoscut, îţi oferă un loc de muncă în străinătate. O altă metodă destul de frecventă este cea realizată prin postările despre locuri de muncă. Dacă cineva doreşte să muncească în ţară sau în străinătate este foarte important să verifice oferta. Firmele care recrutează persoane pot fi verificate la Inspectoratul Teritorial de Muncă, atât firmele din ţară, cât şi din străinătate. Şi cei care sunt autorizaţi să recruteze forţă de muncă pentru străinătate sunt pe listele respective. La semnarea unui contract de muncă este foarte important să se verifice toate condiţiile precizate în contract. În primul rând contractul să fie în limba română pentru a putea fi înţels de cel care citeşte şi este important să se verifice toate prevederile contractului: timpul de lucru, pauză, salariului, asigurări, etc. Apoi trebuie verificat dacă acel contract este înregistrat la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, contract care apare atât pentru România, cât şi pentru străinătate”, a declarat Augusta Bora, coordonatorul Centrului Regional Cluj-Napoca al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane.
„De obicei, ofertele false sunt foarte atractive. Cei care pretind că duc oamenii la un loc de muncă foarte stabil şi bine plătit de obicei oferă şi transport spunând că omul va da banii când va ajunge acolo. Victimei i se oferă toate condiţiile pentru a accepta această ofertă”, coordonatorul Centrului Regional Cluj-Napoca al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, Augusta Bora.
Modalităţi de evadare din mâinile traficanţilor
Chiar dacă firma la care victima şi-a găsit un loc de muncă este una serioasă, iar contractul este în regulă, este indicat ca înainte de plecarea din ţară persoanele să parcurgă câţiva paşi pentru a-şi asigura scăparea, în cazul unui scenariu negativ.
„În primul rând actele de identitate nu trebuie date decât autorităţilor. Primul element de suspiciune este acela în care unei persoane i se cer actele şi i se reţin. Fără acte într-o ţară străină eşti vulnerabil, mai ales dacă nu cunoşti limba. Tot ca măsură de siguranţă oriunde ar pleca la muncă este important să anunţe rudele sau o persoană de încredere cu cine pleacă, unde, în ce mod pleacă şi unde anume ajunge. Este important să fie stabilită o parolă de siguranţă cu o persoană de încredere din ţară: poate fi un cuvânt sau o întrebare care se va formula doar în situaţia de pericol. Este important ca victima să cunoască un număr de telefon al unui apropiat din ţară foarte bine şi să anunţe că este în pericol”, a precizat Augusta Bora.
Facebook-ul, „raiul” pedofililor şi al proxeneţilor
Cu toate acestea infractorii îşi diversifică metodele pe zi ce trece şi ţin pasul cu tehnologia. Astfel, tot mai mulţi copii care intră pe reţelele de socializare cad victime pedofililor şi proxeneţilor. Cel mai recent caz este cel al lui DJ Boroş de la Cluj.
„O modalitate tot mai frecventă de racolare a minorilor este prin intermediul reţelelor de socializare. Am constatat că există o creştere a frecvenţei modalităţii de racolare pe internet în judeţul Cluj. Astfel, am demarat o campanie de prevenire în judeţ în rândul elevilor cu privire la pericolele la care se expun în mediul online.
Aceste cazuri reflectă o modalitate mai subtilă de racolare decât răpirea sau un anunţ fals. Modalitatea constă în convingerea minorilor prin intermediul reţelelor de socializare să transmită fotografii cu un caracter obscene persoanei respective. Fotografiile sunt vândute altor persoane, deci practic minorul este exploatat sexual. Dacă el refuză să furnizeze aceste materiale cu caracter pornografic este şantajat că vor fi postate pozele pe alte site-uri şi îi va fi distrusă reputaţia”, a mai spus coordonatorul Centrului Regional Cluj-Napoca al Agentiei Nationale Impotriva Traficului de Persoane, Augusta Bora.
Cel mai recent caz de la Cluj
Vă reamintim, DJ Boroş, pe numele său real Bogdan Mihai Pop (în vârstă de 40 de ani), a fost arestat preventiv vineri, 7 octombrie, după ce procurorii DIICOT l-au acuzat de trafic de minori şi pornografie infantilă. Ancheta arată că DJ Boroş îşi găsea victimele pe Facebook şi inclusiv la concertele susţinute în şcolile generale unde învătau fetele.
