Actualitate

Cum rezistă zece ani un festival cu bani puțini la Cluj? Cu încăpățânare FOTO

Transilvania Jazz Festival este unul din cele mai longevive festivaluri din Clujul cultural de astăzi, dar supraviețuirea evenimentului a fost una dificilă, fiind asigurată în mare parte de ambiția unui om de a păstra vie o pasiune ce-i poate inspira și chiar educa pe ceilalți. Festivalul aduce de joi până duminică la Cluj, la zece ani de la înfiinţare, concerte susținute de nume ale jazz-ului de talie internațională.

Cea de-a 10-a ediţie a TJF Cluj are loc de joi, 3 noiembrie până duminică 6 noiembrie, cu concerte la Sala Radio, Opera Maghiară şi Academia de Muzică Gheorghe Dima, susţinute de artişti cunoscuţi din Brazilia, Italia, Ungaria şi România. Simona Hodoş, co-fondatoarea Asociaţiei Cetatea Albă, care girează festivalul, a făcut un bilanţ al evenimentului, după zece ani de la start, manifestându-şi uşoara dezamăgire faţă de importanţa mai scăzută care i s-a acordat evenimentului în ultimii ani în cadrul peisajului cultural al oraşului. În ciuda bugetului limitat, pentru un festival care își propune să aducă la Cluj nume de rezonanță în jazz, organizatoarea reușește să atragă și invitați din străinătate; au existat și ediții când fondurile au fost completate cu bani din propriul buzunar.

Cum s-a născut festivalul

Fostă jurnalistă şi coordonator de programe culturale în Bucureşti, Simona Hodoş este stabilită de mai mulţi ani în Canada. În cadrul unei conferinţe de presă organizate luni, ea a detaliat circumstanţele în care a apărut festivalul, axat exclusiv pe jazz, la Cluj. Deşi primarul Emil Boc şi-a manifestat deschiderea pentru eveniment, pe parcurs lucrurile nu au mai evoluat la fel, a explicat coordonatoarea festivalului: „A fost o întâlnire în holul Primăriei, am venit şi i-am spus de proiect, iar el a zis ‘ok’ (Emil Boc, n.red.). Era decembrie 2006, venisem cu o idee, nu mai erau bani, dar a făcut tot ce a putut să ne sprijine; am pornit cu 12.000 de lei, atât s-a putut şi apoi am intrat în circuitul normal. Lucurile s-au blocat cumva (ulterior, n.red.), există o declaraţie publică a domnului primar Boc, care l-a dezavantajat inclusiv pe dumnealui, că a vrut dar undeva i s-a ‘tăiat’. Consider că nu este corect, cei care ‘au tăiat’, ‘au tăiat’ un proiect important pentru Cluj. Fiind a zecea ediţie îmi permit să fac un bilanţ, să discut deschis. Nu am primit nicio explicaţie oficială, niciodată, nici nu am cerut-o, am aşteptat. Am sperat că se va întâmpla ceva”, a detaliat Hodoş.

Ediție lipsă

Festivalul a avut şi ani cu sincope, cum a fost perioada 2010-2011, când fondatorul s-a concentrat mai mult pe viaţa personală şi de familie: „În 2009 am născut nu am putut să vin cu copil mic (din Canada, n.red.); festivalul a primit 5.000 de lei în 2010 şi am zis ‘nu, mulţumim’, nu îl mai facem, apoi am revenit la Cluj şi în 2012 am avut această discuţie în care am încercat să sensibilizez Consiliul Local. Ni s-a dat tot ceea ce trebuia, poate că era minunat şi din partea noastră să strângem mai multe fonduri şi din altă parte, dar a fost criza din 2008-2009-2010 care a schimbat configuraţia economică a întregii lumi; încerc de fiecare dată să găsesc argumentele care ne ajută să mergem mai departe”, a adăugat ea.

Buget de 60.000 de lei

Ediţia din 2016 a TJF beneficiază de o finanţare din partea Primăriei Cluj-Napoca, prin programul adresat evenimentelor culturale şi ONG-urilor, de 60.000 de lei, care constituie bugetul festivalului. „Am avut o colaboarre destul de bună, sperăm ca şi pe viitor să continue la fel, să avem posibilitatea să mulţumim atât TJF cât şi celelalte proiecte care de la an la an sunt din număr în ce în ce mai mare. Sperăm că festivalul va ajunge şi la a 20-a ediţie, avem încredere, chiar dacă avem deja multe proiecte pe tema jazz-ului”, a menţionat un reprezentant al municipalităţii, din partea Serviciului care efectuează deconturile festivalului, în cadrul conferinţei de presă amintite.

„Caut un manager”

Simona Hodoş a explicat că festivalul nu a fost gândit ca o sursă de profit, dar după zece ani de coordonat evenimentul „de la 7.000 de kilometri”, din Canada, femeia caută un manager care să poată face festivalul unul care ar putea aduce inclusiv venituri. Identificarea persoanei potrivite nu pare ușoară, mai ales că fondatoarea nu dorește să își încredințeze "copilul de suflet" oricui: „Cred că toată lumea, chiar dacă nu a fost deschis spus, se așteaptă la bani, să câştige bani. Din acest festival nu numai că nu mi-am propus să câştig bani, dar am investit; am investit timp, chiar şi bani; este o perspectivă diferită. Sper să găsesc pe cineva atât de ‘nebun’ încât să creadă în idee și să vadă perspectiva. Poate peste 20 de ani, peste 5 ani, peste 3 ani, poate să câştige şi bani, depinde cum se gândeşte această persoană. Eu nu am reuşit pentru că nici nu mi-am propus acest lucru. Venind o dată pe an am venit de drag şi am creat un cadru, am făcut workshop-uri pentru tineri, gratuite, am avut această componentă educativă pentru că nu sunt un om de business, în domeniul cultural, sunt un om de strategie culturală. S-ar putea să apară această persoană. Nu vreau să încredinţez oricui festivalul, dar dacă voi găsi o persoană despre care să am sentimentul că înţelege ce ar putea să devină Transilvania Festival, cu mare drag vă voi anunţa şi îl voi prezenta public”, a detaliat managerul festivalului.

"Fundaţie" pentru viitor

Cei zece ani care s-au scurs de la debutul manifestării sunt doar baza evoluţiei viitoare, crede fondatoarea: „Nu sunt boom-urile acelea din anii 90. Societatea românească s-a obișnuit cu acele boom-uri, care din păcate nu dau continuitate, nu creează stabilitate pe termen lung. Dacă vrei să faci o casă trebuie să îi faci fundația și după cum știm acolo se bagă cele mai multe materiale, cei mai mulți bani. Pentru mine acești zece ani au fost ca o fundație, de aici încolo se poate construi. Ar fi ideal un partneriat un public-privat, dar sunt deschisă la orice variantă care să împlinească festivalul. Important este să păstreze această componentă educativă şi calitativă a festivalului”, a subliniat ea.  „Compoenta culturală este jazz, care educă, nu am adus altceva. Chiar acă sunt artişti precum acest artist brazilian, (Renato Borgetti, n.red.), foarte antrenant ca muzică, nu am făcut nicio concesie în privinţa calităţii”.

„Festivaluri complementare, nu concurente”

Hodoş vede celelalte festivaluri din oraş, inclusiv Jazz in The Park, drept complementare şi nu ca o concurenţă efectivă. Festivaluri din alte domenii au fost chiar o sursă de inspiraţie: „M-am inspirat de la TIFF, este un model, pe care îl preţuiesc foarte mult, este o reuşită a Clujului, este o uzină extraordinară”, a explicat coordonatoarea TJF.

Marele festival de jazz, un vis

Simona Hodoş a menţionat că a propus Primăriei susţinerea unui mare festival de jazz, dar ideea rămâne încă un vis: „Am adus de-a lungul timpului şi nume din zona jazz-ului comercial, dar îmi trebuie bani. ‘Domnule primar Emil Boc, revin la ceea ce aţi promis public, ştiu că undeva aţi fost blocat, din păcate, am înţeles, de aceea nici nu am făcut presiuni, dar îmi permit la zece ani să o spun public’. Cerusem o sumă rezonabilă, pentru un mare festival de jazz, 50.000 de euro, este rezonabil. Pare foarte mult, sau foarte puţin, dar îmi luam angajamentul cu această sumă să putem face un festival enorm. Sunt muzicieni de jazz care fac acrobaţie muzicală, pianistul cântă suspendat, într-o arenă de circ, am tot felul de idei. Îmi lipsesc banii necesari şi nu stau toată ziua în Cluj”, s-a justificat oarecum Simona Hodoş.

Parteneriat cu Primăria

În 2012 Asociaţia Cetatea Albă şi Primăria Cluj-Napoca au încheiat un parteneriat prin care festivalul urma să devină un eveniment strategic din punct de vedere cultural, al Clujului, în următorii cinci ani. În anul respectiv finanţarea festivalului a crescut la 30.000 de lei, urcând ulterior la 50.000 de lei, pentru ca pentru ediţia 2016 contribuţia municipalităţii să fie de 60.000 de lei. Evenimentul nu a fost inclus însă între cele regionale, de interes major, ci între cele de interes local.

PROGRAM TJF 2016

Joi, 3 noiembrie 2016, orele 20.00, Opera Maghiara de Stat Cluj-Napoca

RENATO BORGETTI QUARTET cu "GAITA NA FÀBRICA" (Brazilia)

Vineri, 4 noiembrie 2016, orele 20.00, Sala Radio Cluj-Napoca

ALESSANDRO ROSSI QUARTET (Italia)

Sâmbata, 5 noiembrie 2016, orele 20.00, Sala Radio Cluj-Napoca

BENDE ZSOLT QUARTET (Ungaria)

Duminica, 6 noiembrie 2016, orele 19.00, Academia de Muzica "Gh. Dima"

BÀRTOK Classic Meets Jazz

PIANO DUO guest TEODORA ENACHE (Ungaria - România)

* CONCERT GRATUIT *