Actualitate
Tipic ardelenesc. Primăria Cluj-Napoca anunţă finalizarea proiectului Bike Sharing. Cu 3 ani întârziere
La 1 octombrie 2011 se semna contractul de finanţare pentru proiectul european „reţea de staţii de self-service de închiriere de biciclete” (proiectul Cluj Bike sau Bike Sharing) cu termen de finalizare luna august 2013. Primăria Cluj-Napoca a anunţat în noiembrie 2016, finalizarea proiectului.
Dacă iniţial, la momentul semnării proiectului, valoarea contractului era de 2,6 milioane euro, după trei ani întârziere costurile au ajuns la suma de 3,1 milioane euro.
CITEŞTE ŞI
Avem staţii de biciclete. Cum le folosim?
“Municipiul Cluj-Napoca anunţă finalizarea proiectului «Rețea de stații self-service de închiriere de biciclete», în data de 17 noiembrie 2016. Valoarea toatală a proiectului este de 14.041.299,07 lei, din care valoarea cererii nerambursabile: 10.586.154,20 lei. Obiectivul general al proiectului este reducerea traficului auto, dezvoltarea transportului ecologic și încurajarea folosirii bicicletelei ca mijloc alternativ de transport, în vederea îmbunătățirii mobilității urbane în Zona Metropolitană Cluj. Obiectivele specifice ale proiectului constau în realizarea unei rețele de 50 de stații de închiriere de biciclete în regim self-service și dezvoltarea unei rețele coerente de piste și trasee destinate bicicliștilor, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, al comunei Florești și al comunei Apahida”, se arată într-un comunicat de presă al municipalităţii.
CITEŞTE ŞI
Clujul pe biciclete, între așteptări și realitatea „înierbată”
Ce avem în realitate
Lipsa pistelor pentru biciclete sau proasta amenjare a celor existente este cauză sigură de accidente pentru cei care au curajul să meargă cu bicicleta.
În momentul de faţă, pistele pentru biciclete sunt doar de formă, multe din ele fiind amenajate pe trotuare astfel că pietonii circulă nestingheriţi pe ele, iar şoferii îşi parchează maşinile fără jenă pe piste.
Proiectul Cluj Bike, inaugurat în noiembrie 2015 este departe de a fi funcţional la capacitate maximă. A fost închis în decembrie 2015, pentru mentenanţă, la nici o lună de la deschiderea oficială, ca să fie redeschis în martie 2016. La câteva săptămâni de la repunerea în funcţiune a bicicletelor, clujenii se plâng de proasta funcţionare a sistemului de bike-sharing şi semnalează numeroase defecţiuni. În primul rând, multe staţii sunt offline şi nu pot fi folosite bicicletele din standuri.
CITEŞTE ŞI
Proiectul Bike Sharing s-a poticnit: piste şi biciclete gratuite, abia la sfârşitul anului
Nici pistele pentru biciclete nu sunt potrivite pentru funcţionarea Cluj Bike în mod corespunzător. Viaţa de biciclist în Cluj-Napoca este un adevărat sport extrem. Pistele încep într-un punct, dar se termină nicăieri, sunt insuficiente, sunt prost făcute, pe alocuri suprapunându-se cu refugiul pentru călători din staţiile de autobuz.
“Acum, pistele sunt amenajate foarte prost, nu au continuitate, nu au coerenţă, sunt pline de obstacole şi sunt pe trotuare cum este de exemplu pe Dorobanţilor sau Horea. Sunt înguste şi nu sunt semnalizate”, explică Radu Mititean, directorul executiv al asociaţiei Clubul de Cicloturism Napoca.
El adaugă că în mod normal o pistă ar trebui să fie lată de 1,5 metri şi 2,5 metri dacă are dublu sens, însă în momentul de faţă lăţimea este de multe ori mai mică de 1 metru.
CITEŞTE ŞI
Florești – offline
În Florești, toate cele patru stații au rămas offline, ceea ce înseamnă că locuitorii comunei nu pot beneficia de serviciile „Cluj Bike”. Nu se realizează, astfel, unul din obiectivele principale ale proiectului – conectarea prin intermediul traseelor ciclourbane a comunelor Florești și Apahida cu municipiul Cluj-Napoca.
Locuitorii din Florești au rămas izolați: în lipsa traseelor care să conecteze comuna cu oraşul, eventualii cicliști, beneficiari ai serviciului de biciclete, vor fi expuși pericolului de accident.
CITEŞTE ŞI
Povești nemuritoare: proiectul Bike-Sharing, amânat din nou
Mai mult, pe segmentul străzii Avram Iancu, care face legătura dintre comuna Florești și Cluj-Napoca, amenajarea unei piste pentru bicicliști pare a fi o misiune imposibilă sau cel puțin costisitoare. Șoseaua națională are două benzi pe sens, lățimea unei benzi, conform standardelor, trebuie să fie de cel puțin 3,5m, iar construcția unei piste de bicicliști necesită între 0,6 și 1,5m pe fiecare sens, astfel încât amenajarea traseelor nu se va putea face decât prin „știrbirea” porțiunilor adiacente șoselei, majoritatea, terenuri private.
Cum funcţionează sistemul de închiriere
Utilizarea echipamentului se va face în baza unui card emis de municipiul Cluj-Napoca la unul din sediile primăriilor de cartier sau la sediul primăriei centrale în urma încheierii şi semnării unui contract între părţi pe baza unui act de identitate valid şi având o adresă validă de e-mail.
CITEŞTE ŞI
La o lună de la redeschidere, Cluj Bike funcţionează cu zeci de staţii închise
“Intervalul orar de utilizare pentru o zi este 6.00- 24.00, valabil de luni până duminică. Bicicleta poate fi utilizată în mod gratuit timp de oră, indiferent de numărul de închirieri zilnice. La depăşirea acestei durate, clientul va trebui să suporte o penalizare începând cu data şi ora la care s-a înregistrat depăşirea. Cardul va fi blocat atunci când ajunge la sold negativ, urmând ca după achitarea sumei corespunzătoare penalizării acesta să fie deblocat. Utilizarea unui echipament nu este posibilă atât timp cât cardul este blocat”, prevede regulamentul.
Cum arată/ar fi trebuit să arate proiectul
Prin acest proiect vor fi instalate 50 de staţii self-service de biciclete, din care 44 în Cluj-Napoca şi 6 în Apahida şi Floreşti. De asemenea, va fi creată o reţea de 59,75 kilometri de piste (18,8 kilometri de piste separate fizic faţă de traficul auto sau pietonal şi 40,95 kilometri de trasee marcate prin semne de circulaţie, dar la comun cu traficul auto sau pietonal). În plus, vor fi cumpărate 540 de biciclete.
“Sper să fim primul oraş din România care vom avea o reţea de 500 de biciclete care vor putea fi utilizate de cetăţenii Clujului pentru a merge dintr-o parte în alta a oraşului, pe o lungime totală de 58 de kilometri, ca piste. Vor putea utiliza bicicleta plecând dintr-un loc în altul şi lăsând-o în locuri special amenajate de către Primărie, încurajând astfel şi o altă formă de deplasare decât transportul în comun obişnuit”, Emil Boc (primarul municipiului Cluj-Napoca)
“Legătura cu Apahida se face pe Calea Someşeni, va fi finalizată anul acesta. În Floreşti, datorită faptului că nu s-a mai construit centura de ocolire prin spate pe la Polus încă nu am reuşit să facem legătura”, Ovidiu Cîmpean (manager de proiect)
CITEŞTE ŞI
