Actualitate
Proiectele realizate din fonduri europene, luate la puricat. Oficial al Comisiei Europene la Cluj: "Un lung şir de zero-uri"
O delegaţie a Parlamentului European vizitează, alături de membri ai Comisiei Europene, proiecte realizate în Transilvania din fonduri europene.
Şeful Unităţii pentru România în cadrul DG Regio al CE, Carsten Rasmusen, spune că din punct de vedere al cifrelor, România are, pentru moment, "un lung şir de zero-uri".
"Ei vin să ne judece şi să înveţe de la noi. Vorbesc la plural pentru că, dacă România are succes, Comisia are succes. Dacă dvs. eşuaţi, şi noi eşuăm. (...) Credem că lucrurile stau bine, dar cifrele pe care le avem, de fapt, sunt un lung şir de 0. (...) Aceste date, de fapt, arată cum se descurcă managementul. S-au făcut câteva plăţi, dar trebuie să avem grijă. Ceea ce contează acum este să vedem câte proiecte puteţi să semnaţi, cam 8 la sută la nivel naţional. 8 la sută este mult prea puţin. Trebuie să vă aflaţi altundeva. Avem o ţintă de 958 de milioane de euro de cheltuit, iar acum proiectele variază cam la 500 de milioane de euro. Provocarea este să semnaţi mai multe proiecte. Există speranţă să se întâmple aşa, dar va fi destul de dificil să atingem acele ţinte pe car ele dorim", a declarat Carsten Rasmusen.
Acesta a mai spus, în discursul său, că nu sunt multe lucruri de arătat Parlamentului European, dar s-a declarat încrezător în şansele de reuşită ale României de a depăşi acest moment dificil. Rassmusen a menţionat şi câteva dintre problemele pe care le consideră responsabile pentru crearea acestui blocaj al României în a accelera absorbţia fondurilor europene.
"Nu am mai văzut o ţară cu atâtea talente, cu atâţia tehnicieni buni şi în final să aibă aşa rezultat prost. În această toamnă vom reuşi, vom face mai multe proiecte, vom avea mai multe proiecte semnate, vom trece în faza de implementare şi vom fi mai optimişti în viitor. Trebuie să mai lucrăm la sistemul de implementare. Avem multe reguli care nu se potrivesc. Asta numim noi 'gold plating', adică o împopoţonare. Se cere simplificarea sistemului. Regulile puse de Parlament, de Consiliu, de Comisie câteodată nu sunt uşor de urmat, dar nu se compară cu ceea ce face Guvernul din România. Nu doar unul, ci guvernele succesive. Fiecare a adăugat câte ceva. Unele lucruri ar trebui abrogate pentru că nu sunt necesare. Asta înseamnă, de fapt, cooperare între guverne şi autorităţi locale şi regionale. Sper ca, în final, să lăsăm oamenii să lucreze, să avem încredere unii în alţii", a spus Carsten Rasmusen.
După ce a explicat celor prezenţi că regulile de gestionare a fondurilor europene, uneori prea stufoase, sunt impuse pentru ca România să nu repete greşeli pe care statele vestice le-au făcut deja în trecut, şeful Unităţii pentru România în cadrul DG Regio al CE a transmis şi un mesaj optimist, spunând că este necesar ca oamenii să aibă încredere unii în alţii pentru ca proiectele să se poată derula.
"Trebuie să ne asumăm şi noi vina noastră, am făcut foarte multe reguli în sistem, am supralegiferat toate lucrurile. De ce? Pentru că toată lumea ne spune că nu ne putem permite să facem greşeli la nivelul CE. Din păcate, acest lucru duce la frică, oamenilor le este frică să profite de aceste oportunităţi care sunt acolo. Preferă să facă lucruri simple, decât să se complice cu astfel de lucruri complexe. Este un sistem care aşa s-a transformat, nimeni nu a dorit să fie aşa. Nu trebuie să continuăm să credem că dacă îi dăm cuiva bani o să încerce să îi fure şi să fugă cu ei. Da, se va întâmpla câteodată, da, trebuie să ne asumăm nişte riscuri", a spus Rasmusen.
CITEȘTE ȘI
EŞECURILE proiectelor cu fonduri europene derulate de Consiliul Judeţean Cluj, trase LA INDIGO
CITEȘTE ȘI
