Actualitate
Cât de bine stă Clujul la capitolul spații verzi
Municipiul Cluj-Napoca, din punct de vedere statistic, stă destul de bine în ceea ce privește spațiul verde alocat fiecărui locuitor, fiind foarte aproape de limita Uniunii Europene.
În Cluj-Napoca, în momentul de față, există o medie de 25.28 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Astfel, este foarte aproape de limita europeană de 26 metri pătrați pe cap de locuitor.
De asemenea, este la o diferență foarte mare de alte orașe mari ale țării, precum București (21 mp/locuitor), Timișoara (15.8 mp/locuitor), Constanța (13 mp/locuitor) sau Iași (18.8 mp/locuitor).
Clujul are nevoie de spații verzi
În anul 2014, Primăria Cluj-Napoca a lansat proiectul „Clujul Verde (Dezvoltare durabilă)”, care dorește să fie o planificare strategică a municipiului pe perioada 2014-2020. Unul dintre subpunctele acestui proiect este legată de introducerea în planurile strategice de dezvoltare a conceptului „verde și primitor”, în cadrul căreia, se pune și problema spațiilor verzi din oraș.
„Spaţiile verzi reprezintă un element indispensabil dezvoltării urbane armonioase şi echilibrate în teritoriu. Alături de ariile naturale protejate ele constituie „plamânul verde” al unui oraş şi loc de refugiu şi relaxare pentru locuitori. Având în vedere strategia de dezvoltare a municipiului este extrem de important să facem distincţia între spaţiile verzi urbane cu destinaţie recreaţională şi ariile naturale protejate, care prezintă o funcţionalitate mult mai complexă din punct de vedere ştiinţific şi conservaţionist. Unele dintre cele mai importante funcţii pe care le indeplinesc spaţiile verzi sunt: funcţia hidrologică, antierozională, climatico-sanitară, functia sanogen-psihogenă, recreativă, estetică, ştiinţifică şi educativă, ecologică. În Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă se găsesc obiectivele de interes public, respectiv protecţia si gestionarea durabilă a spaţiilor verzi din localitaţile urbane. Ca tendinţă generală se poate afirma că spaţiile verzi din cadrul zonelor urbane sunt puternic ameninţate, prin restrângerea suprafeţelor şi impactului negativ al unor activităţi economice şi sociale. Datorită presiunilor legate de spaţiile disponibile pentru construcţii, spaţiile verzi sunt tot mai mult utilizate pentru dezvoltarea de proiecte rezidenţiale sau de birouri”, este specificat în documentul citat.
De asemenea, în cadrul acestui proiect este reamintit un act normativ din anul 2007, specific acestui domeniu și anume, Legea nr. 24 din 15 ianaurie 2007, Legea reglementării și administrării spațiilor verzi din zonele urbane.
„Aceasta reglementează administrarea spaţiilor verzi, obiectiv de interes 22 public, în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi stării de sănătate a populaţiei. Printre prevederile acestei legi se încadrează următoarele: - suprafaţa minimă a unui parc este considerată a fi de 1 ha, iar scuarul va avea o suprafaţă mai mică de 1 ha; - realizarea unor registre ale spaţiilor verzi revine autorităţilor administraţiei publice locale, registrul naţional al spaţiilor verzi fiind un sistem informaţional care cuprinde datele tehnice ale spaţiilor verzi conform indicilor de calitate şi cantitate; - schimbarea destinaţiei terenurilor înregistrate în Registrul naţional al spaţiilor verzi ca spaţiu verde public se poate face doar în conformitate cu prevederile legii”, scrie în documentul citat.
Parcul Central și Iuliu Hațieganu, singurele spații verzi funcționale importante
Astfel, în cadrul documentului se face și o analiză a distribuției spațiilor verzi în Cluj-Napoca, de unde rezultă că majoritatea se află în partea vestică a orașului, de la centru înspre Zorilor și Mănăștur. În partea estică a orașului, deficitul de spații verzi se datorează faptului că zona are caracter predominant industrial. Cartierele Mărăști și Iris au cele mai mari probleme în ceea ce privește lipsa spațiilor verzi.
„Practic, doar Parcul Central şi Parcul Iuliu Haţieganu reprezintă singurele spaţii verzi funcţionale importante la nivel urban”, este specificat în analiză.
În anul 2014, când a fost elaborat proiectul. media era de 25,37 metri pătrați pe cap de locuitor, la acea dată fiind înregistrat un număr de 320819 locuitori și 814 hectare de spații verzi. În anul 2016, conform Institutului Național de Statistică, suprafața alocată spațiilor verzi era aceeași, în timp ce numărul de locuitori a crescut la 321.916. Trebuie însă ținut cont că aceștia sunt cei care au domiciliul în Cluj-Napoca, la care se adaugă numărul de studenți și cei care fac naveta la locul de muncă sau la școală.
