Actualitate

Istoria VECHIULUI CORSO AL CLUJULUI: Bulevardul Eroilor în imagini inedite – GALERIE FOTO

Bulevardul Eroilor a fost, încă din epoca medievală, una din principalele străzi comerciale ale oraşului, iar după sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, de la începutul secolului XX, a devenit un loc important de promenadă și relaxare.

Potrivit unor teorii, prezentate de publicistul și filoogul Gyorgy Gaal, este foarte probabil ca actualul bulevard al Eroilor să fi fost în perioada medievală principala arteră a orașului, dată fiind lățimea sa neobișnuită și o important zonă comercială, în care negustorii își prezentau mărfurile pentru oamenii bogați ai orașului, care locuiu în palatele și condominiile din zonă.

Numit inițial Strada de Mijloc, bulevardul a primit la sfârșitul secolului al XIX-lea numele lui Ferenc Deak, politicianul maghiar considerat „înțeleptul patriei”, apoi, în timp, pe cele ale reginei Maria, ministrului sovietic de Externe, Viaceslav Molotov, imediat după al Doilea Război Mondial, al primului ministru român dr.Petru Groza, pentru a fi rebotezat în 1990 cu actualul nume, în cinstea eroilor-martiri ai revoluției, porniți în 21 Decembrie 1989, din acest loc pentru a cere răsturnarea regimului comunist.

Importanța străzii în istorie este reliefată de amplasarea aici a clădirii vechi a Primăriei construită în stil neorenascentist (1843-1845), după proiectul arhitectului Anton Kagerbauer și a palatelor unora dintre familiile nobiliare din oraș.

Tot aici au fost amplasate monumentele Memorandiștilor, realizat în 1994 de artistul Paul Eugen, și al Lupei Capitolina, o copie a statuii din capital Italiei, dăruită Clujenilor în 1921, amplasată inițial pe strada Kogălniceanu.

Interesant este că bulevardul din Cluj are cel mai mare hotspot WiFi din România.

Drama de la Biserica Minoriților

Pe Bulevardul Eroilor se află și Biserica Greco-Catolică Schimbarea la Față, cunoscută inițial sub numele de Biserica Minorită. Aceasta a fost construită între anii 1775-1779 de adepții ordinului minorit, reveniți în oraș după ce fuseseră alungați în timpul Reformei religioase din 1556 și reprimiți în Cluj, prin 1724.

Minoriții, întorși în oraș, au cumpărat casa Henter de pe Strada de Mijloc și au construit o biserică dar, din nefericire, turnul acesteia nu a rezistat și s-a prăbușit în 1779, distrugând o parte din biserică și omorând un om.

Reconstruirea turnului a fost făcută din bani alocați de împărăteasa Maria Tereza și a fost realizată de Eberhard Baumann, cel care construise și Palatul Banffy, un alt edificiu important al orașului, în stil baroc.