Actualitate
Cum am devenit „detractori” pentru că am spus adevărul. Care supără cam tare.
Ce am scris noi, jurnaliștii de la Monitorul de Cluj, și l-a supărat atât de rău pe Florin Piersic? Că s-au alocat prea mulți bani pentru petrecerea de ziua lui? Este un punct de vedere.
Putea, frumos, să spună că lui suma nu i se pare mare, că și pentru alții s-au organizat evenimente similare (Nu, nu s-au organizat, cel puțin nu de care să fi aflat și noi!). Ce a ales marele actor? Să ne porcăie pe Facebook, să se autovictimizeze, să acuze reaua intenție a jurnaliștilor care și-ar manifesta „antipatiile politice”. Poate grija pentru modul în care se cheltuie banul public, dar asta nu pare a fi o prioritate pentru Florin Piersic.
Din curiozitate, i-am întrebat pe artiștii invitați ce onorarii au primit pentru prestația lor. Pentru că sunt plătiți din banii clujenilor. Niciunul, dar niciunul nu a vrut să răspundă la această întrebare. Iar asta este o mare problemă, pentru că nu e vorba doar de nesimțire, ci și de dispreț față de locuitorii Clujului, din ale căror taxe și impozite au fost plătiți pentru spectacolul în onoarea lui Piersic.
Ba, mai mult, unul dintre artiști, Dan Dumitrana ne-a amintit că în ultimii 2-3 ani a cântat „pe gratis” în Piața Unirii (Salariul primit ca angajat al Operei nu impune, pentru dânsul, participarea la evenimente de promovare a instituției, precum Opera Aperta, nu-i așa?!), iar altul, Ioan Bocșa, a întrebat-o ironic pe colega mea Bianca Tămaș cât câștigă ea la ziar (Diferența este, domnule „profesor” Bocșa, că, greu de înțeles pentru dumneavoastră, colega mea este plătită de o firmă privată, din bani privați, motiv pentru care nu vă datorăm nicio explicație!)
Am întrebat așadar Primăria municipiului Cluj-Napoca despre contractele artiștilor invitați la spectacolul omagial și vom publica informațiile de îndată ce le vom primi. Corect? Corect!
Pentru că ce am văzut sâmbătă seară nu justifica sub nicio formă onorarii de 100.000 de lei. Calitativ, prestația artiștilor invitați nu cred că merita acești bani. E părerea mea, mi-o exprim aici, public. Să mă contraziceți, dacă doriți, dar să o faceți argumentat, nu cu sudălmi și injurii, cum o fac hoardele de postaci ce s-au năpustit asupra noastră pe siteul ziarului, pe Facebook și chiar pe paginile noastre personale.
Iar despre modul în care se raportează Piersic la bănuții publici și ce crede el despre ce i se cuvine, iată un bun exemplu. În 30 decembrie 2018, Florin Piersic a primit titlul de Cetățean de Onoare al Clujului și le-a povestit clujenilor prezenţi la filmul „Pintea”, care a rulat la cinematograful „lui” despre prima întâlnire pe care a avut-o cu Patriarhul Daniel. Oare de ce nu le-a spus clujenilor și despre onorariul primit pentru această „destăinuire”? 10.000 de lei i-a dat Primăria să vorbească maximum 30 de minute.
Ce nu înțeleg acești oameni? Că nu contează dacă le place sau nu le place Monitorul de Cluj, vocea reporterului sau insistența cu care pune întrebări. Asta nu înțeleg ei. Că banul clujenilor nu este nici al primarului, nici al consilierilor, nici al lui Florin Piersic. Fiecare leuț al orașului este al locuitorilor, iar cei care îl cheltuiesc trebuie să o facă transparent. Iar rolul jurnaliștilor este să pună întrebări. Poate deranjează, poate supără, dar NU EXISTĂ DEMOCRAȚIE FĂRĂ PRESĂ LIBERĂ. Vă place, nu vă place, presa liberă și controlul cheltuirii banului public sunt printre elementele definitorii ale unui stat democratic. Dacă vrem o democrație, trebuie să acceptăm că nimeni nu este mai presus de lege, de morală și de opinia publică. Nici chiar Florin Piersic.
