Actualitate

Clujenii vor primi saci personalizaţi cu cod de bare pentru aruncarea gunoiului. Peste 650 de rampe clandestine, descoperite de poliţişti

Clujenii nu vor mai putea arunca gunoiul după cum îi taie capul, urmând să primească saci personalizaţi cu cod de bare. “Numai cei care care vor fi arondaţi acelui punct gospodăresc vor putea depune deşeurile acolo”, promite city-managerul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Şurubaru. Poliţiştii locali au descoperit, anul trecut, peste 650 de rampe clandestine pe tot teritoriul oraşului.

Din această vară, clujenii vor fi obligaţi să facă colectarea gunoiul pe patru fracţii. Măsura, care apare într-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, vine cu amenzi pentru cei care nu se conformează, dar şi cu noi tarife la salubritate.

Consilierul local Adrian Mureşan (PSD+ALDE) a ridicat problema colectării selective şi de către firmele de salubritate, deoarece, în prezent, gunoiul selectat (hârtie, carton, sticlă, plastic) de către cetăţeni este transportat într-o singură maşină.

Viceprimarul Dan Tarcea spune că în acest moment “este şi normal” ca firmele de salubritate să colecteze pe cele două fracţii.

“În perioada următoare vom interveni cu un nou regulament, suntem în dezbateri şi discuţii cu firmele de salubritate pentru a stabili modul de lucru pentru următoarea etapă, când vom putea face această colectare pe cele patru fracţii. Astăzi, se face colectarea selectivă pe două fracţii, fracţia umedă şi cea uscată. Toată această fracţie merge la depozitele celor două companii de salubritate, unde se împarte în fiecare fracţie separat”, a spus Tarcea în şedinţa de Consiliu Local de miercuri.

City-managerul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Şurubaru, spune că există o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care obligă colectarea pe patru fracţii de la 1 ianuarie.

“Noi am făcut paşi importanţi având în vedere că o ordonanţă de urgenţă ne obligă ca în primă fază ca de la 1 ianuarie să facem colectarea pe patru fracţii. În acest moment, s-a obţinut o derogare, o amânare până în 30 iunie, să implementăm acest proces de ridicare pe patru fracţii în întreg municipiul. Asta înseamnă că aşteptăm de la firme, prin negocieri, tarife distincte pentru ridicarea acestor fracţii, uscate şi menajere, urmând ca după aceea, prin hotărâri de consiliu, să implementăm aceste preţuri. Firmele vor fi obligate prin această ordonanţă să ridice deşeurile pe cele patru fracţii stabilite de lege. După aprobarea şi implementarea preţurilor, firmele au obligaţia să ridice deşeurile pe cele patru fracţii. Am cerut operatorilor să se gândească foarte bine la aceste tarife, această aplicare a legii implică pentru firmele de salubritate investiţii foarte mari pentru că trebuie să îşi mărească şi numărul de utilaje. Pentru a veni în sprijinul firmelor, Primăria Cluj-Napoca are obligaţia de a asigura cadrul necesar de ridicare pe patru fracţii, tocmai de aceea s-a votat proiectul de suplimentare a punctelor gospodăreşti îngropate care oferă posibilitatea de a se colecta pe patru fracţii”, a spus Şurubaru.

Viceprimarul Dan Tarcea a adăugat că locuitorii Clujului “au obligaţia să facă selecţia gunoiului menajer şi să îl depună pe patru fracţii”.

“Poliţia Locală şi colegii de la salubritate au făcut mai multe acţiuni de conştientizare, inclusiv au avut întâlniri cu preşedinţii asociaţiei de proprietari unde sunt puncte gospodăreşti îngropate. Au fost date amenzi şi procese verbale de contravenţie pentru asociaţiile de proprietari care nu fac colectare selectivă”, a mai spus Tarcea.

Mureşan a atras atenţia că în unele cartiere există puncte de colectare cu  o singură ghenă sau se depozitează pe carosabil.

“Să începem un control să vedem dacă sunt minim două containere înainte să facem colectare pe patru fracţii”, a propus Mureşan.

“Municipiul Cluj-Napoca e în top 3 în ceea ce priveşte colectarea selectivă. Vă dau un exemplu, municipiul Craiova, unde este la 4% pe partea de colectare selectivă”, a replicat Tarcea.

La rândul său, consilierul local Dan Morar (PSD+ALDE) spune că “în cartiere nu există posibilitate de a controla cine intră în aceste puncte gospodăreşti; nu ştim cine aruncă şi de unde vine”.

“În primul rând, cetăţenii trebuie să înţeleagă că trebuie să respecte acest lucru (n.red. colectarea pe patru fracţii). Eu zic că e foarte bine că legea prevede sancţiuni chiar foarte mari pentru cei care nu depozitează selectiv. Cetăţenii vor primi saci personalizaţi cu cod de bare. Numai cei care care vor fi arondaţi acelui punct gospodăresc vor putea depune deşeurile acolo. Nu cred că există puncte gospodăreşti cu un singur container. Cel puţin două sunt la fiecare. E un proces complex, totul ţine şi de noi şi de cetăţean”, a adăugat Şurubaru.

Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, până în acest moment există 80 de puncte gospodăreşti îngropate care funcţionează.

“Prefer să fie aruncat gunoiul lângă punctele gospodăreşti decât să fie aruncat în pădure. Colegii de la Mediu au identificat peste 650 de rampe clandestine în proximitatea Clujului, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca”, a completat viceprimarul.

Consilierii locali au votat, miercuri, un proiect de hotărâre care prevede amplasarea a 200 de platforme subterane cu 800 de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere.

"Primăria Cluj-Napoca va amplasa în acest an 200 de platforme subterane pentru colectarea deşeurilor menajere, care vor include 800 de containere cu o capacitate de peste 880.000 de litri, investiţia totală depăşind 10 milioane de lei. O astfel de platformă cuprinde o cuvă din beton armat şi o structură metalică prevăzută cu sistem hidraulic în care se amplasează câte patru containere pentru colectarea deşeurilor. Aceste platforme subterane sunt destinate colectării selective a deşeurilor menajere pentru deşeuri în amestec/biodegradabile, hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă albă sau colorată. Adâncimea platformelor va fi de doi metri", a declarat, miercuri, în şedinţa Consiliului Local, city-managerul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Şurubaru.

El a mai spus că platformele subterane, care vor fi amplasate în locul punctelor gospodăreşti, sunt ermetice şi nu permit împrăştierea deşeurilor.