Actualitate

Știi după cine a fost denumită strada ta? Să cunoaștem 10 personalități străine omagiate cu nume de străzi în Cluj-Napoca! – EPISODUL 1

Cine a fost Karl Liebknecht? Dar Emmanuel de Martonne? Sau Georg Friedrich Hegel? Deși nu au avut niciodată tangență cu „inima Transilvaniei”, zeci de personaje importante din istoria și cultura mondială dau numele străzilor din Cluj-Napoca.

În primul „episod” al unei mini-serii educative, Monitorul de Cluj vă face cunoștință cu primele zece personalități străine care s-au ales cu o denumire de stradă clujeană.

Cu peste 1.250 de bulevarde, străzi și alei, Cluj-Napoca, oraș cu o vastă bogăție istorică și culturală, se mândrește cu o sumedenie de figuri emblematice are au cinstit orașul de-a lungul secolelor. Indiferent de etnie, că au fost români, maghiari sau chiar sași, aceste personalități marcante au fost omagiate cu câte o plăcuță de stradă. Firește, frecventele schimbări de regim au provocat și dese schimbări de denumiri stradale. Cine nu cunoaște denumirile tradiționale –  Unirii, Libertății, Republicii sau 21 Decembrie 1989, regăsite în majoritatea orașelor din România? Nomenclatorul arterelor din Cluj-Napoca „ascunde” însă și idei originale, străzi denumite după personaje despre care (poate!) nici chiar unii locatari nu știu mai nimic.

Strada Carlo Goldoni (zona Măgura) – Porțiunea din nordul orașului abundă în denumiri după personalități străine, iar venețianul Carlo Goldoni (1707-1793) este una dintre ele. Cunoscut drept unul dintre cei mai mari dramaturgi din istoria Peninsulei Apennine, Goldoni este considerat un veritabil geniu al comediei. Cea mai cunoscută scenetă a sa, „Slugă la doi stăpâni”, încă stârnește hohote pe scenele celebrelor teatre West End (Londra) sau Broadway (New York).

Strada Georg Friedrich Hegel (cartierul Gheorgheni, înspre Sopor) – Figură emblematică a idealismului german, Hegel (1770-1831) este „părintele hegelianismului”, concept filozofic care atinge subiecte precum fenomenologia spiritului. Potrivit filozofului născut la Stuttgart, există trei nivele de conștiință: sensibilitatea (certitudinea imediată), percepția (confirmarea sensibilității) și înțelegerea (sesizarea esențialului).

Strada Emmanuel de Martonne (Centru, leagă străzile Mihail Kogălniceanu și I.C. Brătianu) – Renumit geograf francez, de Martonne (1873-1955) a fost prezent la Tratatul de la Paris din 1920, fiind consilierul ministrului de Externe francez, André Tardieu, respectiv al prim-ministrului francez la acea vreme, Georges Clemenceau. Geograful a fost cel care s-a ocupat de problemele legate de frontiere în România și în Țările Balcanice, fiind familiarizat cu Europa Centrală în urma studiilor efectuate în tinerețe în Carpații Meridionali.

Piața Karl Liebknecht (cartierul Iris) – Cunoscut socialist german, Liebknecht (1871-1919) s-a opus vehement participării germanilor în Primul Război Mondial. Imediat după sfârșitul războiului a format Liga Spartachistă, mișcare revoluționară marxistă, similară revoluției bolșevice din Rusia. A sfârșit executat după înăbușirea răscoalei, devenind un martir emblematic al socialiștilor.

Strada Edgar Quinet (La Ciurgău, Pădurea Bisericii) – Istoric și intelectual francez, Quinet (1803-1875) a jucat un rol important în Revoluția Franceză din 1848, care a pus capăt Monarhiei din Iulie și a condus la formarea celei de-a Doua Republici Franceze. A criticat dur regimul lui Napoleon al III-lea, motiv pentru care a ales calea exilului. Cea de-a doua soție a lui Quinet a fost Hermione Asachi, fiica scriitorului moldovean Gheorghe Asachi. Strada care îi poartă numele este, momentan, singura arteră privată care a fost preluată de către municipalitate.

Strada Heinrich Heine (cartierul Grigorescu) – Poet și eseist german de origine evreiască, Heine (1797-1856) a inspirat creațiile unor renumiți compozitori clasici, precum Franz Schubert sau Robert Schumann. Membru al organizației radicale Junges Deutschland, Heine a fost deseori cenzurat de autoritățile germane pentru viziunile sale politice. A petrecut un sfert de veac în exil la Paris și, la scurt timp după formarea celui de-al Treilea Reich, operele sale au fost interzise și arse de către naziști.

Strada Jean Jaurès (zona Gării) – Lider socialist francez, Jaurès (1859-1914) a fost unul dintre primii social-democrați. Personaj legendar al Stângii Franceze și antimilitarist convins, Jaurès a murit asasinat de un fanatic în urma izbucnirii Primului Război Mondial. La o sută de ani de la moartea acestuia, foștii președinți francezi Nicolas Sarkozy și François Hollande l-au omagiat pe Jaurès, considerat „omul socialismului de ieri, omul întregii Franțe de astăzi”.

Strada George Gordon Byron (cartierul Iris) – Lord Byron (1788-1824), poet și politician britanic, a fost unul dintre reprezentanții curentului romantic. A călătorit prin toată Europa, inspirându-se din cei șapte ani petrecuți la Veneția sau Roma. A luptat de partea grecilor împotriva Imperiului Otoman în Războiul de Independență, motiv pentru care este considerat erou național de către eleni. A murit tânăr, răpus de febră, însă rămâne faimos datorită vieții excentrice pe care a avut-o, presărată cu numeroase relații cu femei și bărbați deopotrivă, dar și prin faptul că este, în continuare, unul dintre cei mai citiți autori britanici. Singura sa fiică legitimă, Ada Lovelace, este cunoscută drept primul programator din istorie.

Strada Antoni Gaudí (Colonia Becaș, cartierul Andrei Mureșanu) – Renumitul arhitect catalan este poate cel mai cunoscut nume din lista de astăzi. Gaudí (1852-1926) a pus bazele faimoasei Sagrada Família din Barcelona, catedrală a cărei construcție continuă și în ziua de astăzi. Stilul său unic a fost inspirat de pasiunile din tinerețe: religia și natura. Nu mai puțin de șapte opere ale sale sunt incluse pe lista UNESCO, iar reprezentantul curentului modernista este un idol și astăzi în inima Cataloniei. Printre operele sale de renume se numără Parcul Güell sau Casa Milà (La Pedrera) din Barcelona.

Strada Robert Koch (cartierul Zorilor) – Microbiologist și fizician german, Koch (1843-1910) este părintele bacteriologiei moderne. Experimentele sale au condus la identificarea agenților cauzatori de tuberculoză, holeră sau antrax (dalac). Munca enormă depusă în studierea tuberculozei a fost răsplătită cu un Premiu Nobel în 1905. Cele patru criterii enunțate în „postulatele lui Koch” rămân elementele de bază ale microbiologiei medicale.