Actualitate

Știi după cine a fost denumită strada ta? Să cunoaștem 10 personalități străine omagiate cu nume de străzi în Cluj-Napoca – EPISODUL 2

Cine a fost Jan Hus? Dar Pietro Mascagni? Sau Henri Barbusse? Deși nu au avut niciodată tangență cu „inima Transilvaniei”, zeci de personaje importante din istoria și cultura mondială dau numele străzilor din Cluj-Napoca.

În al doilea „episod” al unei mini-serii educative, Monitorul de Cluj vă face cunoștință cu alte zece personalități străine care s-au ales cu o denumire de stradă clujeană.

Strada Pietro Mascagni (zona Măgura) – Compozitor italian, Mascagni (1863-1945) este cunoscut publicului mai ales datorită operelor sale. Cea mai cunoscută producție a sa rămâne „Cavalleria rusticana”, însă, în pofida criticilor inițiale, opere precum „L’amico Fritz” sau „Iris” sunt reproduse până în ziua de azi pe marile scene europene. Este considerat inițiatorul curentului verist în muzică, curent care se îndreaptă împotriva romantismului, abordând teme naturaliste, realiste, legate de viața de zi cu zi a oamenilor simpli.

Strada Jan Hus (cartierul Iris) – Teolog și filozof ceh, Hus (1469-1415) este considerat drept primul reformator, înaintea lui Martin Luther, Ulrich Zwingli sau Jean Calvin. Ideile sale anti-papale s-au răspândit rapid în țările vest-europene, devenind inamicul de temut al Bisericii Romano-Catolice. Acuzat de erezie, a fost ars pe rug, ceea ce a stârnit mânia adepților săi și a condus la declanșarea Războaielor Husite (Războaie Boemiene) împotriva trupelor papale.

Strada Johannes Gutenberg (cartierul Mănăștur) – Fierar și tipograf german, Gutenberg (1394-1468) a intrat în istorie fiind „părintele tipografiei moderne” în Europa. Metodele noi și eficiente introduse de Gutenberg, printre care tipografia din metal, au sporit remarcabil numărul de texte scrise în Europa. De numele lui se leagă tipărirea Sfintei Scripturi, un volum in-folio cu 42 de linii pe fiecare pagină, cunoscut drept „Biblia Gutenberg”.

Strada Émile Zola (Centru) – Novelist, dramaturg și jurnalist francez, Zola (1840-1902) este unul dintre pionierii naturalismului în domeniul teatrului. Figură reprezentativă a liberalizării vieții politice din Hexagon, Zola a fost nominalizat pentru primele două Premii Nobel pentru Literatură, în 1901 și 1902. Scrisoarea deschisă cu titlul „J’Accuse...!”, apărută pe prima pagină a cotidianului parizian L’Aurore a stârnit mare vâlvă în cercurile politice înalte, Zola punând la zid președintele francez la acea vreme, Félix Faure și Guvernul Francez pentru antisemitism și arestarea scandaloasă a generalului evreu Alfred Dreyfus.

Strada Nicolaus Copernicus (zona Cetățuia) – Alături de Galileo Galilei (stradă paralelă), polonezul Copernicus (1473-1543) este considerat unul dintre cei mai influenți astronomi și matematicieni din era renascentistă. Publicarea cărții „De revolutionibus orbium coelestium” (Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti) a contribuit semnificativ la stârnirea revoluției științifice. Copernicus a fost primul astronom care a contrazis teoria geocentrismului (Pământul este centrul Universului), dezvoltând teoria heliocentrică a Sistemului Solar (Soarele este centrul Sistemului Solar).

Strada Móricz Zsigmond (La Ciurgău) – Scriitor și editor, Móricz Zsigmond (1879-1942) este un „monstru sacru” al literaturii maghiare, cunoscut pentru proza realistă, influențată de curentul naturalist. A descris cu un adânc simț psihologic lumea zbuciumată a țăranilor, dar și a păturii mijlocii și a micii nobilimi din satele și micile orașe maghiare. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără „Un târg uitat de Dumnezeu”, „Árvácska” (Panseluța) sau „Fii bun până la moarte”.

Strada Henri Barbusse (cartierul Mărăști) – Novelist francez, Barbusse (1873-1935) este renumit pentru prietenia de-o viață cu faimosul savant Albert Einstein. Veteran al Primului Război Mondial, Barbusse, pacifist convins, a devenit un aspru critic al militarismului în scrierile sale. A părăsit Parisul pentru a se muta la Moscova, unde a devenit membru al Partidului Bolșevic. Ulterior s-a înscris în Partidul Comunist Francez, fiind unul dintre activiștii mișcării antifasciste și autorul unei biografii din 1936 a lui Iosif Stalin.

Strada George Stephenson (zona Gării) – Alegerea locului nu este deloc întâmplătoare, inginerul britanic Stephenson (1781-1848) fiind cunoscut drept „părintele căilor ferate”. Este creditat pentru construcția primei căi ferate publice ce utiliza locomotiva cu abur. De asemenea, ecartamentul său de 1.435 mm este considerat ecartamentul standard al liniei feroviare, inclusiv în România.

Strada Johann Strauss tatăl (zona Măgura) – Compozitor romantic austriac, Strauss I (1804-1849) este faimos pentru valsurile compuse, pavând practic calea mult mai celebrului său fiu Johann Strauss II, autorul faimosului vals „La frumoasa Dunăre Albastră”. Cea mai cunoscută operă a tatălui este Marșul lui Radetzky, dedicat feldmareșalului Josef Wenze Radetzky von Radetz. Piesa face parte în mod tradițional din programul vestitului Concert de Anul Nou al Filarmonicii din Viena.

Strada Honoré de Balzac (cartierul Grigorescu) – Dramaturg și novelist francez, de Balzac (1799-1850) este considerat unul dintre inițiatorii curentului realist în literatura europeană. Scrierile sale au influențat personalități marcante, printre care scriitori Émile Zola, Charles Dickens sau Gustave Flaubert, ori filozofii Friedrich Engels și Karl Marx, părinții ideologiei comuniste. Ciclul de opere intitulat „La Comédie humaine” (Comedia Umană) este capodopera carierei scriitorului care i-a fascinat, printre alții, și pe autorii români George Călinescu și Mircea Eliade.

Citește și Episodul 1 cu primele zece personalități străine care s-au ales cu o denumire de stradă clujeană.