Actualitate
Administrația clujeană, mână în mână cu băieții deștepți din imobiliare? Clădirile monument istoric, îngropate de lăcomia constructorilor
Greșelile administrației locale clujene au fost speculate în timp de băieții deștepți din imobiliare. Clădirile monument istoric au fost acoperite de imobile cu arhitectură futuristă.
Clădirile ghetoului evreiesc din Iris au fost demolate pentru a facilita construirea unui ansamblu imobiliar. Memoria celor 20.000 de suflete deportate la Auschwitz în 1944, cel mai probabil, nu va fi onorată prin amplasarea vreunui monument.
Mihai Wittenberger, membru în compartimentul de cercetare arheologică al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, a explicat strânsa legătură dintre cercetarea arheologică și dezvoltarea imobiliară a Clujului post decembrist.
„În perioada interbelică, în anuarul statistic, se arăta că populația evreiască a Clujului era între 15 și 20%. Micul comerț și mica economie erau susținute de către evrei. Hoștezenii și bulgarii țineau agricultura. Până în primăvara anului ‘44 pe evrei i-au lăsat în pace. Abia în ‘44 când s-au schimbat lucrurile și în Ungaria, atunci au fost mutați pur și simplu în acel ghetou”, a explicat Wittenberger.
Politicienii și administrația locală au ignorat istoria Clujului
„În istoria recentă, la Polus, eu am făcut prima sesizare. Nu începuseră săpăturile iar numai din ce am găsit la sol am pus condiția de supraveghere a lucrărilor și așa s-a ajuns în fond la lucrările acelea mari. Au mai fost situri arheologige la Jucu, pe centura de ocolire a Clujului. Mintea conducerii comuniste a fost să radă cât se poate de mult. Chiar centrul istoric nu au putut. După ‘90, în timpul lui Funar, a venit marea românizare a Clujului. Ulterior, au venit revendicările. Multe dintre ele au fost făcute prin intermediari fiindcă moștenitorii de drept, fie nu mai erau, fie s-au inventat, fie au vândut foarte ieftin unor intermediari. Au venit niște băieți șmecheri care au revendicat o grămadă de clădiri monumente istorice. Multe dintre aceste clădiri au fost lăsate ani buni în paragină.
În ultimii ani, după ce Primăria a mărit impozitul pe clădirile lăsate în paragină, proprietarii au fost obligați să execute lucrări de refațadizare. În Piața Muzeului au demolat o clădire monument istoric și au construit o hardughie de sticlă și beton. Argumentul, în general, la șmecherii aceștia este că au vrut să o consolideze, dar clădirea/fațada clădirii s-a prăbușit în timpul lucrărilor. În București, modelul era incendierea. Acest mod de operare nu e unul nou, al istoriei postdecembriste. Se practica în anii “30 în București. Când cineva voia un teren incendia casa și cumpăra casa incendiată la bani de nimic”, a mai afirmat Wittenberger.
Pentru că administrația locală a făcut greșeli, s-a ajuns să se construiască clădiri futuriste în zonele de protecție istorică.
„În Cluj, băieții deștepți au achiziționat imobilele monument istoric, le-au lăsat în paragină pentru ca ulterior să construiască peste ele. Din punctul acesta de vedere, primăria lui Boc a făcut enorme porcării. Ar fi greșeală dacă s-ar putea corecta. Dar să construiești într-o zonă de monumente istorice, într-o zonă de protective, de fapt, 2 blocuri turn, mă refer la cele din Mihai Viteazu, e clar că acolo nu e nicio greșeală. PUG-ul Clujului a fost făcut pentru a se putea să fie făcute derogări. Tot după modelul turnurilor din Mihai Viteazu, se construiește monstruozitatea de hotel de pe Avram Iancu. Este în zona de protecție a monumentelor istorice de grad A și tot s-a dat derogare pentru băieții deștepți”, a declarat arheologul.
În următorul deceniu, în zona istorică a Clujului vor răsări clădiri noi ridicate peste actulele imobile monument istoric, avertizează arheologul.
„Dacă nu se schimbă ceva vor răsări clădiri peste imobilele monument istoric. În Piața Avram Iancu este un hotel construit peste zidul cetății între două clădiri monument istoric. Nu primarul e de vină. Funcționarii din primărie fac chestiile astea să ne înțelegem. Cei de la urbanism. Dacă băiatul are ochi albaștri și e simpatic atunci se face derogare de la PUG”, a susținut Wittenberger.
Sibiul și Barcelona, exemple de urmat
„La Sibiu, în afara centrului istoric s-au construit clădiri moderne. În interiorul orașului vechi nu s-a construit absolut nimic modern. Nu s-au construit zgârie nori. Sunt chestii minime de urbanism dacă vrei să îți păstrezi farmecul unui oraș. Un hotel poți să îl construiești nu doar în centru. Poți să construiești dar să păstrezi fațada clădirii. Se pot găsi soluții urbanistice. Se practică peste tot în Europa. La noi nu se respectă autorizațiile de construire. Sunt o grămadă de exemple de clădiri aprobate cu 4 etaje și șmecherii au pus o mansardă cu încă 3 nivele. Este urât când te uiți la clădirile monument din centrul Clujului că apare câte un turn. Terenurile sunt foarte scumpe. Din acest motiv dezvoltatorii imobiliari doresc să își scoată profitul de pe verticală. Cu cât au mai multe etaje cu atât profitul este mai mare. Clădirea Filarmonicii nu mai este filarmonică, ci hotel. În zona centrală au lucrat numai cei de la Academie care, întotdeauna, au dat liber la construcție și atunci apare rapid o clădire nouă. Ar fi frumos să se păstreze în subsoluri chiar dacă e un bloc sau o clădire modernă deasupra, subsolul să fie vizitabil. Acest model funcționează în Barcelona unde jumătate din orașul roman și medieval timpuriu e în subsoluri și se poate vizita. Dacă se vrea se poate, dar costă”, a declarat Wittenberger.
Spațiile verzi la distanțe mari de centrul orașului sunt inutile
„Trasarea peste terenurile oamenilor a unor spații verzi sunt niște abuzuri. Spațiile verzi trebuiau respectate în PUG și nu puteau să facă subiectul unor tranzacții. Primăria să răscumpere terenurile peste care au trasat spații verzi prin PUG, ar trebui să răscumpere acele terenuri cu prețul corect. Să faci spații verzi la 7 kilometri de centru mi se pare o năzbâtie. În Gheorgheni sunt niște blocuri noi, un cartier dormitor de tip Mănăștur sau Florești. E absolut înfiorător”, mai spune acesta.
Cartier de blocuri în Sopor, “o nenorocire”
“În Sopor dacă ar fi cartier de case nu ar fi o problemă. Un cartier de blocuri e o nenorocire. Cartierul de blocuri înseamnă transport, drumuri mai late, infinite locuri de parcare. Acel cartier va fi echivalentul Floreștiului. Dezvoltarea pe termen mediu și lung a orașului trebuie gândită foarte, foarte serios. Este inadmisibil că spațiile verzi în Cluj se restrâng continuu. Făgetul e plin de garduri de sârmă ghimpată, deși era domeniu public al orașului. Multi dintre cei care au dobândit terenuri acolo au fost împroprietăriți de Funar. Majoritatea erau veterani de război morți. Moștenitorii lor au beneficiat de terenuri dar tocmai în Făget? Zona verde este plămânul Clujului care și așa este sufocat. De pe Feleac se vede o ciupercă imensă neagră. E poluarea din Cluj. Primăria ar trebui să aranjeze PUG-ul în așa fel încât să nu poată face scamatorii, derogări și să fie suficient de sever încât să fie respectat. Legislația nu e făcută să îi înfrâneze pe cei care nu respectă legea contrucțiilor”, a încheiat Wittenberger.
CITEȘTE ȘI
