Actualitate
Parcul Etnografic se extinde. Sat de vacanță, ateliere și povești cu OZN-uri
Extinderea Parcului Etnografic – cel mai mare din țară – vizează o suprafață de peste 42 de hectare, cu o investiție de 10 milioane de euro, în care sunt incluse și poiana, respectiv Pădurea Hoia.
În cadrul unei conferințe de presă organizată în foișorul din Parcul Etnografic, printre case bătrânești și iarbă verde s-au oferit detalii despre cum va evolua Parcul Etnografic în următorii ani.
Zona verde va fi redată clujenilor
În luna aprilie a acestui an, Consiliul Județean Cluj a anunțat că în Parcul Etnografic se vor înființa un Centru de Vizitatori, un Centru Administrativ, un Sat de Vacanță, iar Pădurea Hoia-Baciu se va intersecta cu zona dedicată folclorului românesc. Astfel se va lucra amenajarea pădurii-parc Hoia, amenajarea pajiștii estice cu o scenă în aer liber și a pajiștii vest drept loc pentru evenimente în aer liber, realizarea unor promenade pe aleea Muzeului Etnografic și pe cornișa Dealului Hoia cu posibilitatea de legătură până în zona Dealului Cetățuia, amenajare bike-park, locuri de joacă pentru copii, parc canin, circuite de gimnastică în aer liber, respectiv amenajări pentru hrănirea animalelor sălbatice și picnic.
De asemenea, Satul de Vacanță ar urma să fie un sector pentru ateliere cu tematică etnografică. Incinta închisă a Parcului Etnografic se va extinde cu circa un hectar, iar pe terenul acela, care este înspre vest, va fi realizat Satul de Vacanță care va fi conceput în așa fel încât să atragă tineri, prin diverse ateliere, cum ar fi cele de gătit sau de încondeiat ouă, încercându-se astfel transformarea zonei în una pentru educație și cultură.
Proiectul va fi realizat cu finanţare europeană din granturi norvegiene, fiind o continuare a unui alt proiect terminat în 2016 care a vizat conservarea, restaurarea şi punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu şi Cizer.
„Cred că ruralul ar trebui să își recapete gloria. Sunt foarte multe biserici de lemn în județ care sunt ignorate și lăsate deoparte fiindcă se ridică altele de piatră. Ele fac parte din cultura noastră și nu ar trebui ignorate. PUZ-ul (Proiect Urbanistic Zonal) este în plină consultare publică și sperăm că cel târziu în octombrie va fi aprobat de administrație. Proiectul are ca scop punerea în valoare a zonei verzi din Pădurea Hoia Baciu și pășunea din apropiere prin circuite de ciclism, puncte de observare a păsărilor și locuri de joacă. De asemenea, strada Nicolae Pătrașu va fi reabilitată și se va amenaja o intersecție cu Tăietura Turcului”, a explicat Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj.
Crearea unei legături între spațiile verzi
În 2017, Alice Florea, o tânără arhitectă din Cluj, a fost declarată drept câştigătoare a concursul internaţional de soluţii pentru revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia - Pădurea Hoia.
„Proiectul nostru care se ocupă doar de un sfert din suprafața Parcului Etnografic nu este izolat, ci este în legătură cu celelalte două parcuri verzi din zonă. Am dat multă importanță acestor legături care formează un complex de spații verzi publice. Susțin că Aleea Muzeului Etnografic ar trebui să devină pietonală fiindcă este un pivot de legătură între parc, oraș și pădurea Hoia-Baciu. Va deveni o zonă activată pietonal, iar circulația auto se va desfășura la periferie”, a explicat Alice Florea.
De asemenea, se vor pune la dispoziție 170 de locuri de parcare, 100 în zona Tetapolis și alte 70 pe strada Nicolae Pătrașcu.
O legătură între istorie și etnografie
La conferință a fost prezent și Felix Marcu, directorul Muzeului de Istorie al Transilvaniei, care a adus în atenția publicului o colaborare pe viitor între Muzeul Etnografic și cel de Istorie.
„Este un proiect comun care ar în centru patrimoniul Transilvaniei. Este vorba despre realuarea unui parteneriat între Muzeul Etnografic și Muzeul de Istorie care a fost întrerupt în secolul XX. Cred că și noi ne-am putea găsi locul în acest spațiu verde atât de aproape de centru, dar unde e atât de multă liniște”, a explicat Marcu.
Cu toate că această colaborare este în fază incipientă, doar la nivelul de discuții, Felix Marcu a oferit un exemplu despre cum aceasta ar putea să se contureze.
„Simulări sau constituiri fizice ale caselor de la preistorie până la cea mai veche casă de aici, să se creeze o continuitate”, a spus directorul.
Punerea în valoare a legendelor urbane
În 2017 s-a făcut propunerea de realizare a Parcului Etnografiei Intergalactice ca extensie a Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre pădurea Hoia-Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Parcul, unic în lume, va găzdui „portaluri” de realitate augmentată și lucrări de artă care imaginează noi etnografii, precum și o serie de evenimente care adună entuziaști ai etnografiei, științelor, sci-fi-ului și creativități pentru a dezbate și a explora limitele realității.
