Actualitate
Alianța Vestului trage de mânecă Guvernul Orban pentru electrificarea liniei Cluj-Napoca – Episcopia Bihor
Odată cu instalarea noului Guvern condus de liderul PNL Ludovic Orban, Alianța Vestului, formată din primăriile conduse de liberalii din Cluj-Napoca, Arad, Oradea și Timișoara speră la o „conectare reală”.
Alianța Vestului trage de mânecă Guvernul Orban pentru electrificarea liniei Cluj-Napoca – Episcopia Bihor
Primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan așteaptă de la noul Guvern să înceapă lucrările pentru electrificarea liniei Cluj-Napoca – Episcopia Bihor. Acesta i-a transmis premierului Ludovic Orban că Alianța Vestului „nu are efecte reale dacă nu există o conectare reală”. Edilul orădean nu dorește neapărat trenuri de mare viteză, ci trenuri „cu viteză normală”, adecvate secolului XXI, scrie clubferoviar.ro.
„Cu toate că sunt 450 milioane de euro la dispoziţie, nici azi nu avem studiul de fezabilitate aprobat, deşi au trecut patru ani (n.red. de la deschiderea liniei de finanţare europeană) şi mai avem trei ani la dispoziţie. Dacă banii nu vor fi consumaţi, sau vor fi mutaţi pe altă axă, sau vor fi pierduţi”, a declarat Ilie Bolojan, trăgând un semnal de alarmă privind electrificarea și modernizarea liniilor de cale ferată.
Calea ferată Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, de pe Magistrala 300, are o lungime totală de 158 km, care este străbătută de cel mai „rapid” tren al CFR Călători în 2 ore și 42 de minute. Pe anumite tronsoane are linie dublă (Oradea–Oșorhei, Telechiu–Aleșd și Poieni–Huedin-Cluj-Napoca), însă pe majoritatea traseului este linie simplă. În decembrie 2008, proiectul de dublare și de electrificare a întregului tronson Cluj-Napoca – Oradea a fost trecut în programul de guvernare al Guvernului Boc, însă nu a fost pus în practică.
Linia ferată, blocată la studiul de fezabilitate
În 2016, CFR SA aloca suma de 8,35 milioane de lei (fără TVA) pentru reactualizarea studiului de fezabilitate privind electrificarea şi reabilitarea liniei, potrivit unui anunţ de participare postat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Anul trecut, conducerea CFR s-a hotărât să revină la ideea realizării studiului de fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de 158 km. Realizarea conexiunii cu tronsoanele Coridorului IV pan-european, preluarea parțială a traficului dinspre și spre vestul Europei, dar și asigurarea circulației trenurilor cu până la 120 km/h erau ambițiile care sunau bine, cel puțin pe hârtie.
Costurile totale pentru linia ferată Cluj-Napoca – Episcopia Bihorului se ridicau la circa un miliard de euro, din care 228 milioane de euro urmau să meargă pentru electrificarea liniei, în timp ce 643 milioane de euro erau vizați pentru modernizarea, respectiv dublarea liniei ferate. Cu toate acestea, în urma unor întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene, compania de stat CFR SA a dat-o la întors, hotărând să revizuiască studiul de fezabilitate pentru electrificarea tronsonului. Reabilitarea la viteza de proiectare a liniei avea ca perioadă de implementare intervalul 2021-2030.
Bani „de o bere” de la Guvern
Deși au crescut sumele alocate de Guvern pentru întreținerea infrastructurii feroviare publice, de la 1,04 miliarde de lei în 2018, la 1,41 miliarde de lei, potrivit Bugetului pe anul 2019, multe proiecte feroviare „s-au bucurat” de sume infime luând în considerare valoarea investițiilor. Astfel, bugetul propus de Ministerul Transporturilor în martie în vederea proiectului de electrificare a liniei de cale ferată între Cluj-Napoca și Episcopia Bihor era cu mult mai mic decât ar fi fost necesar.
„Bugetul ministerului include în acest sens (Fondul European Dezvoltare Regională) 684.000 de lei pentru electrificarea Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, sumă mică raportat la valoarea totală necesară a acestui proiect, de 10 milioane de lei”, se arăta într-o analiză realizată de Club Feroviar. Aceștia acuzau Guvernul Dăncilă de rea-intenție, punctând faptul că, în spatele multor rectificări bugetare ce se preconizau, „se ascund anumite interese”.
