Actualitate
Curiozități despre Revoluția de la Cluj
În mai puțin de o lună se împlinesc trei decenii de la Revoluția din 1989, în cadrul căreia Clujul a fost un punct important. Multe lucruri se știu, altele sunt ascunse și există și câteva curiozități pe care specialiștii care au studiat acea perioadă le mai împărtășesc cu noi.
Acest eveniment ne-a marcat semnificativ ca națiune și a fost un moment de cumpănă pentru ceea ce înseamnă poporul român. Dar cum s-a manifestat Revoluția din 1989 la Cluj Napoca?
Armata nu avea ce căuta în stradă
Totul a început pe 21 decembrie 1989, la ora 15:34. Atunci, un grup de 12 oameni au arătat rezistență regimului comunist, după ce autoritățile locale au început să fie neliniștite ca urmare a evenimentelor ce au izbucnit în Timișoara și în alte zone ale țării. Ei au protestat față de regim, fiind împușcați pe loc de armată. Conform celor spuse, tinerii stăteau cu pieptul gol în fața milițienilor, iar aceștia au tras în ei pur și simplu. Mai apoi, alte persoane care s-au opus comunismului au fost împușcate, numărul total al victimelor ajungând la 26. Profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici povestește că reprezentanții comuniști de la acea vreme au amplasat armata în puncte strategice, însă nu a fost cazul.
„Armata nu avea ce căuta în astfel de acțiuni. Lumea avea încredere în armată, cum are și astăzi. Dar când armata a ieșit în stradă, populația a fost iritată. Nimeni nu bănuia ce va ieși. Nimeni nu s-a gândit că va ieși o răzmeriță. Poporul a ieșit în orașe care erau mai cosmopolite, cum era Timoșoara, Cluj, București. La Cluj s-a făcut un plan de anihilare a manifestanților de către celebrul general Degeratu, care era colonel aici, în armata a IV-a. El a făcut acel plan strategic pentru că se așteptau să se întâmple ceva și Cluj. Dacă era vorba de obiective strategice, armata ar fi trebuit să păzească împotriva unui inamic stația de ape, interprinderile importante, barajul de la Tarnița. Armata a fost însă trimisă în oraș: la Astoria, la Librăria Universității”, explică profesorul de istorie.
Soldații erau slab pregătiți
Soldații au pornit de la unitate cu un ordin: „Omorâți-i că nu-s oameni”, așa că au tras, unii, atât de tineri și de neexperimentați, încât poate nici nu au știut cu exactitate ce au făcut.
„Soldații erau slab instruiți. Generalul Valeriu Burtă le-a dat ordin Omorâți-i că nu-s oameni! Ei au pornit din unitate cu ideea asta. Călin Nemeș îi îndemna pe oameni să li se alăture. Dar pe stradă lumea s-a cam restras. Armata nu avea ce căuta în oraș și nu avea de ce să tragă. Însă au tras în ei. Au murit 12 în prima rafală. Soldații erau tineri, cu arma. Nici nu au realizat. Spuneau niște martori oculari că soldații, după aceea, povesteau și râdeau între ei. Nu știu dacă au realizat ei că au tras”, povestește Bogosavlievici.
Tinerii nu ar fi avut nicio șansă fără muncitori
În centru așteptau muncitorii care ieșiseră de la fabrică de la CUG.
„Dacă nu veneau muncitorii, pe cei 20 de tineri îi lichidau rapid. Coloana care a venit, care a fost oprită la Astoria, aia a fost grosul”, spune dascălul.
Veteranul de război care a murit în Centrul Clujului
Un vârstnic clujean, care reușise să supraviețuiască în două războaie, a murit în centrul Clujului fiindcă a avut ghinionul să fie în momentul nepotrivit în locul nepotrivit.
„Era un bătrânel cu două plase. El făcuse frontul sovietic și frontul antihitlerist. A scăpat din război ca să fie împușcat dintr-un ricoșeu, aiurea, în cap, în 21 decembrie 1989. Erau povești că erau lunetiști, securiști și au tras. Unii însă au murit tocmai așa, din cauza gloanțelor care au ricoșat din asfalt”, povestește Vladimir Bogosavlievici.
