Actualitate

Autoritățile ar putea declara STARE de ALERTĂ după 15 mai. Ce este starea de alertă și cu ce este diferită față de starea de urgență?

Guvernul și Președintele analizează ipoteza declarării stării de alertă după data de 15 mai, când expiră starea de urgență instituită prin decret de Klaus Iohannis.

Este o măsură necesară pentru a putea fi menținute, legal, unele dintre restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, cum ar fi închiderea restaurantelor și a altor domenii de activitate cu public. 

Surse din Guvern au declarat că miercuri, premierul Ludovic Orban va merge la Palatul Cotroceni pentru a discuta cu Președintele detaliile legate de ceea ce urmează după 15 mai, când se așteaptă o relaxare a restricțiilor impuse până acum prin ordonațele militare, infotmează Digi24.

Ce urmează după 15 mai?

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, deja, că după data de 15 mai, când expiră decretul privind prelungirea stării de urgenţă, restricțiile de circulație vor fi ridicate, însă, în spațiile publice închise și în transportul în comun, toți românii vor fi nevoiți să poarte mască.

Marți seara, la ora 19, are loc și ședința conducerii PNL, pe același subiect. Miniștrii și liderii județeni ai partidului discută detaliile pentru ceea ce urmează după 15 mai. 

Varianta stării de alertă este „în analiză”. „Nu am luat nicio decizie, suntem în evaluări, funcție de evoluția situației”, au explicat surse guvernamentale. 

Ce este starea de alertă?

Potrivit legii, starea de alertă „se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență”.

Conform OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

Starea de alertă nu trebuie aprobată de Parlament. Ea se aprobă prin hotărâre, de către CNSSU, cu avizul premierului. 

CITEȘTE ȘI:

Raed Arafat avertizează: „S-ar putea ca relaxarea măsurilor să nu se producă pe 15 mai”