Actualitate
Cum va arăta Clujul în VIITOR? Strategia de dezvoltare, prezentată marilor orașe din Europa
Cluj-Napoca a fost gazda conferinței online a orașelor europene membre ale inițiativei City Science Initiative (CSI).
cum-va-arata-clujul-in-viitor-strategia-de-dezvoltare-a-fost-prezentata-marilor-orase-din-europa, sursă foto: Facebook CIIC
City Science Intiative (CSI) este o inițiativă a Comisiei Europene, coordonată de Joint Research Center. Prin aceasta, orașele europene pot să găsească împreună soluții pentru diferite teme, fiecare dintre teme fiind atribuite unui oraș coordonator. În cadrul webinarului organizat joi după-amiază, Cluj-Napoca a fost orașul coordonator al grupului tematic pe mobilitate urbană sustenabilă.
„După pandemia COVID-19, multe orașe europene încearcă să formeze planuri de redresare, inclusiv pentru sectorul de mobilitate, transportul public. Ne îndreptăm spre mai multe piste de biciclete, pietonalizare. În ultimul an, ne-am focusat pe șase piloni ai dezvoltării mediului urban: transportul public, infrastructura pentru biciclete, «walkable city», infrastructura verde, urbanizarea sustenabilă și interacțiunea cu cetățenii”, a declarat Ovidiu Cîmpean, coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC).
„Este fantastic ce faceți la Cluj-Napoca, ne bucurăm că astfel de inițiative sunt implementate și într-un oraș din România, nu doar în alte orașe din Europa. Folosim multe informații din ceea ce se face la Cluj-Napoca pentru a putea transpune și în alte orașe din țară. (...) Încercăm să sprijinim orașele, să dezvolte Planurile Sustenabile de Mobilitate Urbană, opt municipii importante din România primesc finanțare din partea Guvernului în acest sens”, a explicat în scurta sa intervenție Liviu Băileșteanu, consilier în Ministerul Dezvoltării Regionale.
Cluj-Napoca trebuie să fie un oraș „fericit”. Populația s-ar putea dubla în următorii ani.
Marius Cristea, Senior Urban Development Specialist al Băncii Mondiale, a afirmat că expansiunea marilor orașe – cum este și Cluj-Napoca – nu trebuie să se ghideze după vechile norme administrative. Zonele metropolitane au nevoie de forță de muncă proaspătă, tocmai de aceea nu trebuie sacrificată calitatea vieții urbane. De altfel, trebuie să existe o presiune pozitivă pe administrațiile locale, pentru a face mai plăcute orașele.
„Este important să accentuăm că, în pofida noului context COVID-19, am rămas la tendința de creștere economică a României și a Uniunii Europene. (...) Ca să rămânem competitivi, marile orașe trebuie să atragă oameni în continuare. Este necesar să rămână atractive, mai ales pentru noile talente. (...) Pentru Cluj-Napoca, aproape 300.000 de oameni s-ar muta aici, ceea ce ar dubla populația”, a precizat Cristea, declarând că și ideologia clujeană este similară – orașul să fie un loc fericit. În acest sens, este necesară gândirea pe termen lung: transport electric, nepoluant, crearea de park&ride-uri la intrările în oraș sau Centura Metropolitană.
„Sprijinim administrația locală din 2016 în acest proces de mobilitate, cum să înțelegem mai bine această inițiativă. (...) Primul pas în procedura de achiziție este studiul de trafic al noilor autobuze, troleibuze și tramvaie din Cluj-Napoca, impactul acestora, potrivit metodologiei Jaspers. (...) Am început cu studiile de prefezabilitate, fezabilitate”, a punctat prof. ing. dr. Bogdan Varga, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN).
Cum 50% din flota de transport public a Clujului este nepoluantă, fiecare rută este evaluată ca să fie determinat sigur cel mai eficient traseu din punct de vedere energetic. S-au făcut simulări în acest sens, iar UTCN a venit cu soluții tehnice pentru Primărie. Ulterior, Cluj-Napoca a devenit un model pentru alte orașe din țară, un „pionier” al mobilității urbane și al transportului public nepoluant, susține Bogdan Varga.
Cluj-Napoca se îndreaptă spre direcția „walkable-city”
Dr. Norbert Petrovici, profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, afirmă că circa 20% din cei care muncesc în Cluj-Napoca nu au domiciliul stabil în municipiu. Este în derulare un studiu, bazat pe hărți cu zona metropolitană inclusiv – unde sunt companiile, câți angajați au, care sunt necesitățile zilnice de mobilitate – pentru a estima necesarul de transport, fie el public sau privat.
„Acum avem un nou val de studiu bazat pe subiectul walkable city, vrem să aflăm diferite tipuri de transport public sunt accesibilie populației, cum să încurajăm utilizarea mașinii într-un mod sustenabil, dar și cum să înlocuim folosirea mașinii personale în favoarea mijloacelor de tranposrt în comun”, a explicat Norbert Petrovici celor conectați la webinarul la care au mai luat cuvântul reprezentanții orașelor Paris (Franța), Tampere (Finlanda), Ljubliana (Slovenia) și Londra (Marea Britanie).
Directorul de Dezvoltare Locală a Primăriei Cluj-Napoca, Ovidiu Cîmpean, a dezvăluit că se lucrează la actualizarea strategiei de dezvoltare, cu ajutorul Băncii Mondiale și Jaspers. Focusul municipalității este pe mobilitate urbană sustenabilă și infrastructură „verde”. De asemenea, Clujul se pregătește de primul autobuz autonom din România, dar și de autobuze pe bază de hidrogen, pentru a avea un mix inteligent de transport public în Cluj-Napoca.
CITEȘTE ȘI:
