Ştiri din Transilvania

Povestea unui infectat cu COVID19: „Boala este scurtă, procesul este anevoios. Nimeni nu îți explică ce se întâmplă cu tine”

Numărul pacienților COVID din spitalele din Cluj este în creștere. Un student care a fost internat, vorbește despre felul în care a fost tratat de către medici, dar și despre lupta împotriva virusului.

povestea-unui-infectat-cu-covid19-boala-este-scurta-procesul-este-anevoios-nimeni-nu-iti-explica-ce-se-intampla-cu-tine povestea-unui-infectat-cu-covid19-boala-este-scurta-procesul-este-anevoios-nimeni-nu-iti-explica-ce-se-intampla-cu-tine


În ultima perioadă, numărul de cazuri de coronavirus a explodat atât în țară, cât și în Cluj. În ultimele 24 de ore, au fost confirmate 198 de cazuri COVID-19 în județul Cluj. În acest moment sunt internați 387 de pacienți, dintre care 353 din Cluj.

Un tânăr student din Cluj, povestește expereința prin care a trecut după ce a fost infectat cu noul coronavirus, dar și despre felul în care a fost tratat la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca.
Vlad, în vârstă de 22 de ani este student și programator în Cluj-Napoca. În luna iulie a fost infectat și internat în spital pentru 9 zile, timp în care a trăit o experiență revelatorie din mai multe puncte de vedere. Tânărul student a povestit pentru Monitorul de Cluj, ce a reprezentat pentru el acestă perioadă și a vorbit despre felul în care a fost tratat în Spitalul de Boli Infecțioase.


Cum te-ai infectat cu COVID-19?

„Nu aș putea da un răspun clar, pentru că nici eu nu am reușit să mă lămuresc. Am avut grijă încă de la începutul pandemiei. Am fost mai atent de când s-au impus măsurile de distanțare, dezinfectare și purtare a maștii, măsuri pe care le-am respectat. Poate cel mai “riscant” loc în care am mers a fost un hypermarket, în săptămâna de dinaintea primei testari pozitive. Din această cauză am ajuns să realizez că prevenția poate ajuta până la un punct, dar nu poate fi niciodată perfectă. La fel de important este și luarea măsurilor imediat ce apar primele simptome sau suspiciuni”, afirmă studentul.


Cum s-a manifestat acest virus în cazul tău?

Într-o seară am avut febră 37.4, și apoi 38.5. A doua zi, dimineață, febra nu dispăruse. Pe lângă febră, am avut tuse și dureri de cap. Am sunat la 112, a venit o ambulanță, am coborât din bloc și m-am urcat în ea. Nu a fost nevoie de izoletă, probabil din cauza faptului că eram doar un caz suspect, nu unul confirmat. Personalul de pe ambulanță era echipat corespunzător. Am fost dus la UPU, și tot în ambulanță, personalul de gardă mi-a făcut un set de analize. Nu a fost nevoie să cobor. De acolo am fost dus la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase”, povestește Vlad pentru Monitorul de Cluj.


Pacient la SCBI- „Saloanele se dezinfectau în fiecare dimineață”

Cum ai fost tratat în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase?

„Odată ajuns la SCBI, am fost consultat și mi s-a propus internarea. Am acceptat și am fost dus într-un salon de două persoane, unde am stat singur câteva zile. Tot în prima zi, mi s-a făcut testul Covid și am primit medicamente pentru tuse, durere de cap și febră. În a doua zi de internare am primit și rezultatul pozitiv al testului, iar în aceeași zi simptomele deja începeau să se amelioreze. Nu am resimțit deloc, pe parcursul bolii, dificultăți de respirație. Pe lângă Plaquenil, am mai avut la dispoziție și medicamente pentru simptome”, spune studentul.


Există foarte multe speculații cu privire la situația precară a spitalelor COVID din România. Experiența ta infirmă sau afirmă aceste speculații?
„Experiența mea, nicidecum nu a fost una rea, și sunt foarte recunoscător pentru asta. Pe parcursul internării am stat în 2 saloane, unul de două persoane, și unul de o persoană, ambele dotate cu toaletă și duș. Saloanele se dezinfectau în fiecare dimineață. Am primit trei mese pe zi. Dimineața: gem, lapte, pateu, mezeluri, brânză, ceai. La prânz, două feluri: ciorbă și felul principal, iar seara mai primeam ceai și încă un fel de mâncare. Nu aveam voie să ies din saloan. Singurele momente în care părăseam salonul, era atunci când mergeam la radiografie, dar eram insoțit și holurile erau eliberate”, povestește Vlad.

Ți s-a oferit sprijinul și atenția necesară din partea cadrelor medicale?


„Da. Cadrele medicale s-au comportat foarte bine. Pe lângă vizita zilnică a medicului de gardă, eram sunați zilnic de către medicii rezidenți pentru a verifica starea noastră. De asemenea, aveam mereu un număr de telefon în salon la care puteam apela în caz de urgență”, afirmă tânărul student.

Ce medicamente ți-au fost administrate?

„Am fost tratat cu Plaquenil. Un medicament care, am aflat mai târziu, nu se mai administrează la nivel mondial în tratarea covidului. Datorită efectelor secundare posibile ale acestui medicament, am fost monitorizat pentru a preveni complicații. Din fericire, nu au apărut alte complicații”, a declarat studentul.

„Am avut răceli care m-au afectat mult mai tare”

În ce măsură te-a afectat această perioadă?

„A fost o experiență revelatorie, atât dintr-un punct de vedere introspectiv, cât și dintr-un punct de vedere social. Boala, în sine, a fost scurtă ca și durată. Am avut răceli care m-au afectat mult mai tare. În schimb, tot procesul este iritant și greu. După primul test pozitiv, de la internare, am mai fost testat o dată la 8 zile. Testul a ieșit tot pozitiv, dar am fost externat datorită stării ameliorate, cu obligativitatea izolării la domiciliu până la împlinirea a 14 zile de la primul test pozitiv. În Romania, se consideră că de la acest punct, persoana nu mai este contagioasă. Acest lucru, acceptat la nivel mondial, nu este bătut în cuie, deoarece s-au descoperit atâtea cazuri particulare care nu au respectat această regula. Din aceasta cauză, o bună perioadă nu am știut dacă pot reintra în societate. Nu știam  dacă pot merge acasă să-mi vizitez rudele fără să le infectez. Mulți apropiați au evitat contactul cu mine, și lucrul acesta e de înțeles. După 22 de zile de la primul test pozitiv, m-am retestat, iar rezultatul a fost tot unul pozitiv, așa că am decis să nu mă mai testez. Pe scurt, boala a fost ușoară, dar tot procesul este destul de anevoios, pentru că nimeni nu se hazardează să îți ofere certitudini, iar oamenii fără certitudini pot ajunge la disperare. Nu se știe nimic clar. Recent am fost și am donat plasmă, ocazie cu care am aflat că încă am anticorpi. Nu sunt sigur că asta îmi garantează imunitate în prezent, pentru că parerile sunt împărțite. Așadar, aplic în continuare toate măsurile și fac tot ce îmi stă în putință pentru a mă proteja”, spune tânărul.

Înainte de a fi infectat cu noul coronavirus, ai crezut în existența acestui virus?

„Credeam în virus și dinainte să fiu infectat, deși am auzit și încă aud atâtea lucruri care mă fac să pun la îndoială existența lui. Pentru mine, confirmarea faptului că am covid, a fost pierderea gustului și a mirosului. Este o marcă a acestui tip de virus, am aflat și eu ulterior asta”, declară Vlad.

CITEȘTE ȘI:

„Și medicii sunt oameni!”. Dr. Adela Golea, șefa Spitalului de Urgență: „Toate presiunile, de la cazuri dificile până la a lucra foarte mult, duc la epuizare!”

 

RISCURILE echipajelor de pe ambulanță în epidemia de COVID19: „Am luat pungi în picioare, am lipit costumul cu bandă adezivă. Știi când îl îmbraci, dar nu știi când îl dai jos.” - GALERIE FOTO

 

 

 

Ultimele Stiri
abonare newsletter