Actualitate

130 de avocați din Baroul Cluj au protestat la Curtea de Apel. „Nu mai există drept la apărare. Avocatul este considerat complicele clientului”. FOTO

În jur de 130 de avocați din Baroul Cluj au protestat astăzi la Cluj alături de alte sute de avocați din toată țara, după ce avocatul Robert Roșu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru că și-a făcut meseria de avocat, susțin aceștia.

Avocații din Cluj, București, Bistrița, Turda și mai multe orașe din România au protestat astăzi, 21 decembrie, la ora 11:00, după condamnarea avocatului Robert Roșu la închisoare cu executare, în dosarul „Ferma Băneasa”.

Prin această manifestație, la Cluj în fața Curții de Apel, în jur de 130 de avocați au cerut respectarea dreptului la apărare, dar și să nu fie considerați complicii clienților lor.

Jandarmii au fost prezenți la fața locului, iar în momentul în care s-au strâns mai mult de 100 de persoane la manifestație, o parte din avocați au trecut strada și au protestat acolo, pentru a respecta măsurile impuse la nivel național, conform cărora, sunt permise manifestările publice în aer liber pentru cel mult 100 de persoane.

Un avocat, acuzat pentru îndeplinirea atribuțiilor sale

Cristian Gîndac, avocat la Baroul Cluj și unul dintre participanții la protest, a explicat pentru monitorulcj.ro ce s-a întâmplat în cazul avocatului condamnat. El spune că Robert Roșu a fost acuzat pentru că și-a îndeplinit atribuțiile de avocat, pe care procurorii DNA Brașov le-ar fi interpretat drept acte de complicitate:

„Joi, s-a pronunțat o decizie la Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un dosar penal în care unul dintre inculpați este avocat. Colegul nostru, Robert, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu executare, după ce a fost achitat în primă instanță, de Curtea de Apel Brașov, motivându-se că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală.

Colegul nostru este acuzat că prin îndeplinirea atribuțiilor ce ne revin nouă, adică asistarea și reprezentarea clientului, oferirea de consultanță juridică, procurorii au dat un alt sens acestor atribuții și le-au încadrat ca fiind complicitate pentru simplul motiv că pe baza unor hotărâri definitive și irevocabile, colegul nostru a trimis niște notificări către instituțiile statului în vederea punerii în executare a acestora, care aveau ca obiect retrocedarea unor terenuri de la statul român”, a susținut Cristian Gîndac.

Au existat câteva conflicte, deoarece clientul lui Robert a cumpărat drepturi litigioase și a câștigat și alte litigii, care trebuiau puse ulterior în executare. „Au mai fost litigii pentru că clientul pe care îl asista a cumpărat și drepturi litigioase, adică drepturi cu privire la care exista un litigiu pe rol. Ulterior, anumite litigii au fost câștigate de către clientul pe care îl reprezenta și acelea au trebuit puse în executare. Mai mult decât atât, a asistat clientul în fața Comisiei de Retrocedare și din câte am înțeles, membrii comisiei respective nu aveau pregătire juridică. Și atunci, în rechizitoriu, se susține de către procurorii DNA că prezența avocatului și faptul că le-a înmânat anumite înscrisuri, pe baza cărora se justificau cele susținute de el și mai mult, a folosit un limbaj juridic în fața comisiei, ar fi influențat decizia luată de comisie astfel încât au favorizat clientul pentru că i s-a admis cererea de restituire a unei suprafețe de teren”, a adăugat Cristian.

Avocatul și-a asistat clientul și în fața Comisiei de Retrocedare, iar procurorii au reținut astfel: „rolul său a fost esenţial în activitatea grupului şi atingerea scopului urmărit, folosindu-şi profesia şi imaginea rezultată din calitatea de partener la una din firmele cunoscute de avocatură din România, a participat la discuţiile cu inculpatul AL ROMÂNIEI PAUL încă de la început, s-a ocupat de demersuri de notificare la diferite instituţii publice, acestea fiind absolut necesare pentru a crea aparenţa de legalitate, a încheiat actele şi împuternicirile necesare pentru atingerea scopului grupului (a redactat contractul de cesiune şi actele adiţionale, a redactat notificări şi memorii către instituţii publice deţinătoare, s-a prezentat personal la şedinţele comisiilor de retrocedare pentru determinarea membrilor acestora să adopte punctul său de vedere, a redactat contracte de vânzare-cumpărare pentru bunuri retrocedate cunoscând modul lor ilicit de dobândire)”

„Dacă reprezint un inculpat într-o cauză penală, mă trezesc că sunt acuzat ca fiind complicele lui”

Orice avocat ar fi putut să ajungă în locul lui Robert Roșu, motiv pentru care mai mulți avocați din țară au ieșit la protest. Cristian Gîndac s-a dat pe el ca exemplu, spunând că, fiind un avocat specializat pe cauze penale, dacă asistă sau reprezintă un client care are calitatea procesuală de inculpat, s-ar putea ca într-o zi să fie acuzat de procuror pentru că a fost complicele clientului său:

„Cei care lucrăm în penal asistăm și inculpați și persoane vătămate, precum și alte părți și subiecți procesuali. De exemplu, dacă eu asist sau reprezint un client care are calitatea de inculpat într-un anumit dosar, peste un timp o să mă trezesc că eu sunt acuzat de procuror că aș fi fost complicele lui. Cam asta ar fi pe înțelesul tuturor ce se întâmplă.”

Hotărârile care au făcut „vâlvă în dosar”

Pe lângă cele menționate deja, două hotărâri judecătorești, una din dosarul „Ferma Băneasa”  și altul cu privire la Pădurea Snagov, au făcut „vâlvă în dosar”. Acestea au fost judecate în primă instanță de un complet format dintr-un singur judecător. Hotărârile acestea au fost atacate cu apel (care a fost respins), iar ulterior cu recurs (tot respins), rămânând astfel definitive și irevocabile.

„Ce a făcut DNA Brașov? I-a citat în calitate de martori pe acești doi judecători care au judecat dosarul în primă instanță și a căror hotărâre a rămas definitivă (după ce a mai fost verificată de încă 5 judecători prin intermediul căilor de atac). Astfel, în fața procurorilor DNA Brașov, aceștia au fost întrebați dacă soluția pe care au pronunțat-o în urmă cu 10 ani o consideră legală la momentul audierii, dacă ar fi criticabilă acea hotărâre, precum și dacă ar mai pronunța această soluție în prezent, aceștia răspunzând că au uitat să idice temeiul de drept, că în prezent ar respinge o astfel de acțiune ca inadmisibilă pentru că aceea era o cerere în constatare și reclamantul ar fi avut la îndemână o cerere în realizare” a povestit avocatul Cristian Gîndac, după ce a văzut câteva declarații extrase din dosar, care apăreau pe rețelele de socializare.

Totodată, Cristian Gîndac a mai atenționat asupra faptului că i se pare inadmisibil cum unii judecători sunt trași la răspundere și întrebați dacă își mai mențin soluțiile pronunțate în trecut:

„Nu poți să citezi în calitate de martor un judecător și să îl audiezi cu privire la deciziile sale din hotărârea pe care a pronunțat-o de el în urmă cu zece ani și să îl întrebi dacă astăzi i se mai pare temeinică și legală sau dacă în prezent ar soluționa în același mod acea cerere.Asta clar duce la o instabilitate totală în statul nostru. Nu avem drept la apărare pentru că avocatul este considerat complicele clientului său, cu toate că realizează doar actele și atribuțiile specifice profesiei de avocat. Nimic contrar legii. Și pe de altă parte, judecătorii se pare că pot fi trași la răspundere și întrebați de procurori dacă își mai mențin soluțiile pronunțate în urmă cu ceva timp, ceea ce este inadmisibil.”