Actualitate
Clujenii vor infrastructură pentru biciclete: „Pistele sunt scurte, fără marcaje și blocate de mașini”
Radu Boloveschi, un consilier local, a inițiat o petiție pentru a le cere primarilor din Cluj-Napoca, Florești, Apahida și Baciu să adopte și implementeze o strategie pe 10 ani pentru dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete.
Această strategie are în vizor traseul Florești - Cluj-Napoca - Apahida - Baciu. În momentul în care petiția „Clujenii vor să pedaleze!” va aduna 5.000 de semnături, aceasta va fi depusă la cele patru primării. Până în momentul de față s-au adunat 1.464 de semnături.
Odată cu petiția va fi depusă și documentația tehnică de suport pentru strategia respectivă.
Clujenii care semnează această petiție au ca obiectiv transformarea mersului pe bicicletă într-o alternativă de transport sigură:
„Vrem să putem folosi bicicleta ca alternativă de transport sigură, din fiecare cartier al municipiului Cluj-Napoca și în Florești, Apahida și Baciu pentru a ajunge la muncă, educație și relaxare. În lipsa unei asemenea strategii, traficul auto va continua să fie prioritar, cauzând poluare fonică și afectând sănătatea noastră și a copiilor noștri”, se arată în petiție.
Strategia trebuie să aibă 3 componente, potrivit petiției:
1. Rețea de piste de biciclete sigură, directă, coezivă, confortabilă și atractivă.
2. Parcări de biciclete acoperite și sigure în toate zonele rezidențiale, inclusiv cartierele cu blocuri vechi
3. Parcări de biciclete acoperite și sigure în aproprierea instituțiilor publice, de învățământ și culturale.
Importanța bicicletei ca transport alternativ în Cluj
Inițiatorul petiției a explicat și de ce este important ca bicicleta să fie o alternativă sigură de transport.
Planul de Mobilitate Urbană în Cluj-Napoca, din anul 2015, arată că bicicleta era folosită ca mijloc de transport doar în proporție de 0,5%. Un motiv pentru care acest procentaj este atât de mic îl reprezintă lipsa unei infrastructuri corespunzătoare și „dedicate” acestui lucru.
Pistele de bicicletă din municipiul Cluj-Napoca sunt scurte și neconectate între ele:
„Pentru comparație, Copenhaga avea în 2010 o cotă modală de 33% pentru biciclete, Viena iși propunea să ajunga la 10% din deplasările în oraș să fie cu bicicleta având în 2011 o rețea de 1206 km de piste de biciclete. Din păcate pistele de bicicletă din Cluj-Napoca și zona metropolitană sunt scurte, neconectate între ele, fără marcaje de siguranță, blocate de mașini parcate și în unele situații amenajate pe trotuare, punând în pericol atât pietonii cât și bicicliștii”, se arată în petiție.
Mersul pe bicicletă, benefic sănătății clujenilor
Dacă bicicleta va fi folosită mai mult de clujeni ca mijloc de transport alternativ, vor avea parte de beneficii precum reducerea aglomerației în trafic, a poluării, îmbunătățirea stării de sănătate și multe altele:
– Mersul pe bicicletă reduce aglomerația în traficul urban, reduce poluarea fonică și emisiile de gaze cu efect de seră și particule PM 2.5;
– Mersul pe bicicletă scade rata de mortalitate şi crește starea de sănătate generală a persoanelor și la nivel de comunitate prin încurajarea unuei vieți active fizic (inclusiv cu economii la bugetele alocate sănătății);
– Mersul pe bicicletă este sănătos și are doar efecte pozitive asupra populației și economiei unui oraș prin încurajarea micilor afaceri conexe cu folosirea bicicletei și reducerea cheltuielilor pentru întreținerea infrastructurii auto
O infrastructură corespunzătoare mersului pe bicicletă ar aduce, odată cu ea, și un număr mai mare de persoane care să folosească acest mijloc de transport. Acest lucru ar fi benefic atât din punct de vedere al economiei de timp, cât și al sănătății populației.
