Actualitate

Nea Sandu, bunicul din clipurile lui Mircea Bravo, a murit. „De astăzi, Valea Chintăului din Cluj este mult mai săracă”

Bătrânelul simpatic din clipurile lui Mircea Bravo, știut de români ca Domnu’ Sandu, a murit azi-noapte.

Badea Alexandru Moldovan, cunoscut ca Nea/Domnu’ Sandu, cel care a fost ca un bunic pentru Mircea Bravo, a murit noaptea trecută. Acesta a împlinit chiar luna trecută, în data de 4 februarie, 80 de ani. Mircea Bravo i-a urat atunci „La mulți ani!” pe rețelele de socializare și a postat o poză simpatică alături de el.

Un altfel de bunic, îndrăgit de românii de pretutindeni

Apărea în numeroase videoclipuri de-ale lui Mircea Bravo, în ipostaza de bunic, fiind căsătorit cu tanti Lenuța, cunoscută ca „bunicuța din Chinteni”, cea care a cucerit mii de români. Deși nu era bunicul real al lui Mircea, cel din urmă declara că este norocos pentru că avea „încă un bunic”.

Astfel, asemenea soției lui, atât clujenii, cât și români de pretutindeni au prins drag de el, dar și de cuplul în sine, aceștia fiind sinceri și naturali în poveștile lor de fiecare dată când apăreau în mediul online.

Regrete pe rețelele de socializare

Mircea Bravo a scris pe pagina sa de Facebook un mesaj de regret în care anunță moartea lui Nea Sandu, care „tot timpul era pus pe glume”:

„DRUM LIN, DOMNU' SANDU! Ne pare rău să vă anunțăm că domnul Sandu a murit aseară la vârsta de 80 de ani. Tot timpul era pus pe glume și credem că și-ar dori și acum să fim veseli și să ne bucurăm de clipurile în care a jucat. Odihnească-se în pace!”, a scris Mircea Bravo.

Mulți tineri și cunoscuți de-ai acestuia și-au exprimat regretele pe rețelele de socializare, în special pe Facebook.

„De astăzi, Valea Chintăului, din județul Cluj, este mult mai săracă. […] Nu era dată să trec prin Chinteni și să nu le trec pragul casei, să povestim de-ale noastre (cu domnu’ Sandu și tanti Lenuța). Odihnă veșnică, nea’ Sandu, și multă putere, tanti Lenuța!” a scris pe Facebook un tânăr, cunoscut de-al celui ce a trecut, după cum spunea el, „în lumea celor fără de dor”.

Articol realizat de Sarah Gherman