Actualitate
Consiliul Judeţean reclamă depozitări ilegale de 500.000 metri cubi de deşeuri la Pata Rât
Firma care se ocupă de închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât a sesizat Consiliul Judeţean despre faptul că pe fosta rampă de gunoi a oraşului au fost depozitate suplimentar peste 500.000 metri cubi de deşeuri doar în ultimul an. Reprezentanţii Consiliului Judeţean atrag atenţia despre faptul că din cauza volumului mare de deşeuri depozitate ilegal închiderea rampei va necesita costuri suplimentare care se ridică la milioane de euro, bani care nu vor fi decontaţi din fonduri europene şi vor trebui plătiţi din bugetul instituţiei.
Consiliul Judeţean Cluj a fost notificat oficial de către reprezentanţii Asocierii SC Nordconforest SA - SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, în calitate de Antreprenor pentru Lotul I (Pata Rât, Huedin, Turda şi Gherla) în cadrul contractului privind proiectarea şi execuţia obiectivului de investiţii „Închidere şi ecologizare depozite neconforme de deşeuri urbane din judeţul Cluj” în legătură cu faptul că a fost constatată în mod clar existenţa unor volume considerabile de deşeuri suplimentare faţă de cele avute în vedere în momentul organizării licitaţiei.
Constatarea a survenit în contextul studiilor topografice efectuate de Antreprenor ulterior preluării amplasamentului, în data de 12 iunie în etapa de culegere a datelor necesare procesului de proiectare.
Astfel, în cazul depozitului neconform de deşeuri de la Pata Rât, cantitatea suplimentară de deşeuri constatată cu ocazia culegerii datelor pentru proiectare şi întocmirea studiilor tehnice de specialitate, raportat la cantităţile de deşeuri indicate în momentul organizării licitaţiei în anul 2014 şi determinate prin studiul topografic aflat la caietul de sarcini este de nu mai puţin de 541.300 de mc.
Potrivit notificării antreprenorului, această situaţie extrem de gravă, ale cărei adevărate dimensiuni se relevă abia acum, în cadrul studiilor şi operaţiunilor obligatorii presupuse de etapa de proiectare în vederea închiderii şi ecologizării depozitului neconform, îşi are originea în activitatea rampei private de stocare temporară învecinate operate de către Salprest Rampă până recent, fără respectarea normelor legale.
În contextul în care cantităţile de deşeuri suplimentar determinate faţă de caietul de sarcini aferent licitaţiei nu aveau cum să fie măsurate şi, respectiv, asumate de către niciunul dintre participanţii la licitaţie, această operaţie necesitând demararea fazei de proiectare şi efectuarea studiilor de teren, diferenţele extrem de mari constatate sunt de natură să afecteze grav soluţiile iniţiale de închideri propuse şi asumate, în special din punct de vedere al preţului contractului.
„Ţin să îi asigur pe această cale pe toţi clujenii de faptul că voi întreprinde toate demersurile necesare pentru a proteja banii publici şi pentru a recupera orice potenţial prejudiciu cauzat bugetului judeţului. Depozitarea ilegală a unor cantităţi uriaşe de deşeuri la Pata Rât, ulterior sistării acestei activităţi în luna iulie 2010, generează costuri suplimentare extrem de mari şi care nu sunt eligibile pentru a fi decontate din bani europeni. În plus, deşi este de datoria noastră să închidem depozitul public neconform de deşeuri, pentru a evita declanşarea procedurii de infringement, nici nu se pune problema închiderii cu fonduri europene a unei rampe private întrucât acest lucru ar reprezenta o fraudă evidentă în folosirea banilor europeni. De altfel, am şi anunţat deja autorităţile competente cu privire la neregularităţile grave constatate şi sunt convins că acestea îşi vor face datoria. În altă ordine de idei, nu pot să nu mă întreb, retoric, desigur, care e adevărata cantitate de deşeuri depozitată suplimentar, în mod ilegal, la Pata Rât, în tot acest timp începând din luna iulie 2010 dacă în interval de doar un an şi câteva luni, de la măsurătoarea care a precedat licitaţia din anul 2014 şi până în prezent au fost depozitate circa 550.000 de mc? În plus, care e cantitatea reală de deşeuri depozitate şi care e profitul obţinut în mod ilegal având în vedere că aceasta e cantitatea efectiv rămasă în rampă, separat de ceea ce operatorul privat a recuperat şi valorificat în vederea reciclării? Totodată, cum poate fi oare explicată această diferenţă enormă între cantităţile declarate Agenţiei pentru Protecţia Mediului, de cica 100.000 de mc/an şi cea reală, determinată acum?” a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan.
