Economie
Au carte, dar n-au parte… la Cluj
<p /><strong /><img src="documente/stories/2012/08_august/23/05 somaj.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Clujul se situează pe locul trei în ţară la şomeri cu studii superioare. Dintre cei 12604 şomeri înregistraţi la nivelul judeţului nostru în luna iunie, mai bine de 1315 erau absolvenţi de studii superioare.
Aceste cifre clasează județul Cluj pe poziţia a treia într-un top naţional realizat de publicaţia on-line wall-street.ro.
Bucureştiul este liderul detaşat al topului cu aproape 5.000 de licenţiaţi fără job, raportat la un total de 21.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, urmat de Dolj cu 1.318 şomeri cu studii superioare la un total de 24.000 de persoane.
Majoritatea şomerilor „nu sunt băştinaşi”
„Clujenii” aflaţi în căutarea unui loc de muncă sunt, în mare parte, absolvenţi ai universităţilor locale, veniţi la studii din alte zone ale ţării, care, au considerat că au şanse mai mari să-şi găsească un loc de muncă dacă se stabilesc aici.
„Numărul absolvenţilor de studii superioare originari din Cluj este foarte mic, sunt însă foarte mulţi absolvenţi ai universităţilor clujene care hotărăsc ca la terminarea studiilor să rămână aici. Numărul mare de locuri vacante funcţionează ca un magnet”, explică Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj.
Clujul este aproape săptămânal lider la locuri de muncă vacante potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici şi publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Spre exemplu, în perioada 16-22 august 2012 au fost înregistrate în Cluj 1398 de locuri de muncă vacante, faţă de Iaşi, următorul clasat, cu doar 637 de locuri de muncă libere.
Majoritatea posturilor raportate sunt, însă, deja ocupate la momentul declarării de către firme. „Aproximativ 50% dintre locurile raportate de angajatori la AJOFM sunt deja ocupate, însă datele sunt foarte importante pentru a vedea nevoia de pe piaţa muncii”, adaugă Daniel Don.
Şomajul nu este direct proporţional cu dimensiunea centrului universitar
Dovadă că nu toate centrele universitare exercită o atracţie atât de puternică încât să-i determine pe absolvenţi să-şi dorească să se stabilească în oraşul în care şi-au finalizat studiile stă neincluderea Timişoarei în „lista neagră”, precum şi situarea doar pe poziţia a şasea a Iaşiului, deşi într-un top al centrelor universitare după numărul de studenţi, Iaşiul ete pe locul trei cu 58.000 de studenţi şi Timişoara pe poziţia a patra cu 42.000 de studenţi.