Economie

Proiectele hidroenergetice ale regiunii: o posibilă investiţie nouă şi câteva „stand-by-uri”

<p><strong><img src="documente/stories/2012/11_noiembrie/13/06-hidrocentrala.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Finalizarea unui singur proiect ar creşte puterea instalată a sucursalei locale Hidroelectrica cu 11%. </strong></p>

Dacă este un domeniu care să nu ne permită să ne plângem de lipsă de iniţiativă acesta este cel al valorificării potenţialului hidroenergetic.

Din păcate însă, calea de la desen la începerea şi mai apoi la finalizarea lucrării e una lungă, dovedindu-se că „împotmolirea” poate să apară chiar pe ultima sută de metri. Astfel, Hidrocentrala Răstoliţa, care ar fi trebuit inaugurată luna aceasta, rămâne blocată din cauza insolvenţei Hidroelectrica. Tot în stand-by sunt şi investiţiile de la Tarniţa-Lăpuşteşti sau de la Firiza.

Spaniolii interesaţi de construcţia unei hidrocentrale pe Someş

Dovadă că domeniul prezintă interes, în ciuda amorţelii autohtone, stă o nouă posibilă investiţie la Satu Mare, unde reprezentanţii unei firme spaniole efectuează studii pentru a construi o mini hidrocentrală pe râul Someş.

Primarul municipiului Satu Mare, Dorel Coica, a declarat în urma întâlnirii pe care a avut-o cu ibericii, că în momentul de faţă se face o analiză de costuri, potrivit datelor preliminare reieşind că ar fi o investiţie cu o rentabilitate ridicată.

„Din primele informaţii se pare că ar fi o investiţie foarte profitabilă. Noi vrem să avem cu dânşii un sistem de parteneriat. Dacă se va realiza investiţia se vor construi câteva diguri de 3-4 metri, fără a fi afectată circulaţia peştilor, şi vom putea amenaja şi o zonă de agrement. Firma este una foarte bună mai au astfel de proiecte, în momentul de faţă se fac analize despre costuri”, a declarat primarul, citat de Agerpres.

Potrivit primelor date, mini-hidrocentrala ar putea avea o capacitate de 6 MW, primarul propunând realizarea unui parteneriat, din moment ce sistemul de iluminat public necesită un consum de 1,5 MW, iar firma de apă-canal, SC Apaserv SA, tot de 1,5 MW.

Luna aceasta trebuia inaugurată o hidrocentrală pe Mureş

Construcţia hidrocentralei Răstoliţa, începută acum 24 de ani trebuia finalizată, potrivit estimărilor făcute în primăvară de reprezentanţii Hidroelectrica Cluj, luna aceasta, însă din cauza intrării în insolvenţă a companiei inaugurarea  pare a mai avea de aşteptat.

Răstoriţa, situată pe afluentul cu acelaşi nume al râului Mureş, va putea produce 35,5 MW având practic două grupuri – o centrală supraterană cu un baraj şi un lac de acumulare pe râul Răstoliţa. Ea va fi a treia ca putere pe raza sucursalei clujene, după Mărişel, care poate produce 220 de MW şi după Tarniţa, cea de-a doua mare producătoare a regiunii.

Proiectul a fost „lălăit” din 1988, până acum trei ani, înghiţind potrivit unor estimări peste 230 de milioane de euro. „Un astfel de proiect se face în mod normal într-un timp de 5, 6, 7 ani, dar în acest caz a durat 24. În ultimii trei ani s-au executat 65-70% din lucrare şi s-au cheltuit undeva la 50-60 de milioane de euro”, explica acum câteva luni Horaţiu Cătărig, fostul director al Hidroelectrica Cluj.

Firiza I şi II, lăsate în plan secund

Hidroecentrala Răstoriţa nu e singurul proiect al sucursalei aflat în execuţie, însă a atras  majoritatea fondurilor în ultima perioadă din raţiuni de eficienţă, potrivit fostului director al  Hidroelectrica Cluj.

„Pe raza sucursalei mai sunt două proiecte în execuţie, este vorba de două microcentrale în Baia-Mare, Firiza I şi II, cu o capacitate energetică de 4,2, respectiv, 8,4 MW, care au termen de finalizare 2014. Ritmul de lucru a fost mai alert în cazul Răstoriţa, deoarece, în concepţia mea decât să te împarţi în trei investiţii şi să nu finalizezi niciuna mai bine te apropii, finalizezi una, ea începe să producă şi abia apoi te axezi şi pe celelalte. E greu să bagi bani în mai multe investiţii şi să nu producă niciuna”, motiva Cătărig, într-un interviu pentru Monitorul de Cluj.

Insolvenţa Hidroelectrica a pus însă, în aşteptare şi acest proiect.

„Fabrica de bani”, încă doar pe hârtie

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, un alt proiect energetic cu o importanţă majoră, atât pentru regiune, cât şi pe plan naţional este încă stadiu de desen, deşi autorităţile au promis în nenumărate rânduri urgentarea procedurilor de selecţiei a investitorilor.

Tărăgănat din noiembrie 2011, procesul de aprobare a documentaţiei de licitaţie pentru proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti a fost reluat recent prin formarea grupului interministerial de lucru.