Economie

Dăianu: Potenţialul de creştere economică, diminuat de risipa banului public

<p><strong><img src="documente/stories/2012/11_noiembrie/22/06-daniel daianu conferinta comisie europeana _sc_01.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />România are un potenţial de creştere economică diminuat serios pentru că banii pentru cheltuielile publice sunt risipiţi, în condiţiile în care investiţiile publice au una dintre cele mai mari ponderi în PIB la nivel european, afirmă Daniel Dăianu, profesor la SNSPA.</strong>

„Avem potenţial de creştere (economică - n.r.) serios diminuat, chiar ne punem întrebarea dacă vom putea să creştem în anii ce vin. Avem dezinvestiţie prin ineficienţa cheltuielilor publice, avem printre cele mai mari ponderi în PIB investiţii publice, dar cu efecte de 2%-3% pentru că la noi banul este risipit”, a afirmat Dăianu joi, la un seminar pe teme economice la BNR.

El a adăugat că este esenţială creşterea productivităţii investiţiilor.

„Noi am absorbit aşa de puţine fonduri europene pentru că utilizăm prost banul public. Dacă am avea bune practici acasă, nu am avea difiicultăţi să absorbim multe fonduri europene. În ceea ce priveşte piaţa muncii, noi trebuie să reuşim o diminuare a costului muncii”, a spus Dăianu.

Pe de altă parte, el a îndemnat analiştii din băncile comerciale să avanseze soluţii pentru a încuraja deeuroizarea.

„Măi oameni buni, când lucraţi în băncile comerciale, veniţi şi cu soluţii să încurajăm deeuroizarea. Dacă intrarea în zona euro nu se va produce în câţiva ani, şi nu ştim când se va produce, iar pentru a da spaţiu de manevră mai mare politicii monetare şi politicii de curs ai nevoie de deeuroizare”, a mai spus Dăianu.

Economistul a menţionat că băncile comerciale ar trebui să fie interesate mai mult de utilizarea monedei naţionale pentru creditare.

În ceea ce priveşte uniunea bancară, Dăianu spune că acest aspect interesează în mod fundamental România pentru că are un sector bancar controlat de grupurile străine.

„Nouă nu ne este indiferent ce se întâmplă cu această uniune bancară, dacă ea va fi exit-ul din criză, dacă va exista simultaneitate în constituirea pe componente ale uniunii bancare şi dacă României, pentru a beneficia de uniunea bancară, i se va cere să contribuie, de pildă, la acea capacitate fiscală”, a explicat economistul.