Economie
Au clujenii o cultură a cafelei?
<p><strong><img src="documente/stories/2013/01_ianuarie/25/desc 01-25.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Ce cafea se bea şi de unde este adusă, cum stăm la capitolul maeştri în prepararea cafelei şi cum arată piaţa locală din punctul de vedere al importatorilor? </strong></p>
Potrivit specialiştilor, sintagma care s-ar potrivi cel mai bine pentru a descrie „relaţia” dintre clujeni şi cafea ar fi următoarea – pe cât de mari consumatori sunt locuitorii oraşului nostru, pe atât de puţine lucruri ştiu despre cafea. Ca dovadă preţul „face knockout” calitatea.
„Sunt mulţi consumatori de cafea în Cluj. Majoritatea consumă, însă, o cafea ieftină, nu de foarte bună calitate, fără să-i intereseze cum este preparată. Spre exemplu, cei mai mulţi beau cafea lungă cu lapte, care în majoritatea cafenelelor se prepară la expresor, din comoditatea barmanilor, însă nu e modalitatea corectă de preparare şi asta se simte la gust! Espresso se prepară la expresor. La noi cuvântul espresso nu e înţeles. Sunt totodată, foarte multe alternative de preparare care nu se folosesc, cum ar fi French Press, Aero Press...”, explică Marius Nica, barista (persoană specializată în prepararea şi servirea cafelei – nota red.) la Olivo Caffe.
Faptul că preţul face diferenţa este confirmat şi de importatori.
„Cel mai bine se vinde gama cea mai ieftină de cafea – 50% arabica, 50% robusta”, declară proprietarul Afo Sales.
Cafenele, ocupate în valuri de clujeni
Chiar dacă nu ne-a intrat încă în obicei să fim atenţi la ce bem, iar gustul e de multe ori departe de ce poate „să iasă” din boabe atunci când se prepară în cunoştinţă de cauză, asta nu însemană că dimineaţa poate să înceapă fără o cafea.
„Clujenii vin în valuri la cafenea. Primul e de la 08:00 până pe la vreo 10:30, înainte să meargă la serviciu sau la facultate şi al doilea e după 12:00, când îşi iau pauza de masă. Mai urmează apoi o serie după 15:30. Avem clienţi care vin şi de patru ori pe zi să bea cafea, însă majoritatea dintre cei care vin la noi consumă 1,2 cafele pe zi”, explică Mirela Vaida, angajata unei cafenele din Centru.
Licoarea nu lipseşte însă, nici de pe mesele restaurantelor. „Pe majoritatea bonurilor fiscale apare şi o cafea. Surpiza e la evenimente, unde s-ar crede că se bea multă cafea, dar media este de mai puţin de una de persoană”, declară Adela Logean, administrator Da Vinci.
De unde vine cafeaua?
Deşi şi-a deschis afacerea acum doi ani, în plină perioadă de criză, proprietarul Afo Sales, companie care importă cafea din Italia şi o distribuie în judeţul nostru, spune că obţine profit în ciuda concurenţei extrem de strânse.
„Concurenţa e foarte mare pe Cluj, zilnic apar firme care să aibă ca obiect de activitate importul şi distribuţia de cafea. Cu toate acestea reuşim să obţinem profit”, explică omul de afaceri.
„Cafeaua continentală”, nu este, totuşi, cea mai bună variantă potrivit specialiştilor.
„În Cluj se consumă în general cafea importată din Italia – câteva brand-uri cunoscute– , care nu este însă de foarte bună calitate fiind prăjită prea tare. Brandul are o importanţă prea mare pentru clujeni. Ideal ar fi să se bea o cafea proaspăt şi corect prăjită”, spune Marius Nica.
„Nu e nici «cafeaua» aşa neagră”!
Chiar dacă suntem încă mult sub ţările cu tradiţie în savurarea acestei băuturi, cum sunt Italia, Suedia, Norvegia sau Danemarca, am început să importăm mai mult decât produsul de la ei.
„Nu avem o cultură a cafelei, însă, din fericire, lucrurile se schimbă în bine, iar clienţii încep să aleagă calitatea în detrimentul preţului. Şi mă refer aici în special la studenţii care au fost plecaţi în străinătate cu burse şi vin cu alte preferinţe în materie de cafea”, explică Nica.
Clujeanul e o dovadă că lucrurile încep să se mişte şi în materie de specialişti în prepararea licorii – a câştigat două competiţii naţionale de Cup Tasting (degustarea mai multor origini de cafea) şi Latte Art (arta de a „desena” în cappuccino), calificându-se pentru aceste două probe şi la campionatele mondiale, unde s-a clasat pe locul 13, respectiv 25.
Cât e de negru „bobul” când vine vorba de sănătate?
De foarte mulţi ani, cafeaua este blamată pentru declanşarea foarte multor afecţiuni medicale de la apariţia bolilor de inima la cancer. Cu toate acestea, nutriţioniştii ne sfătuiesc să nu fugim de ea, dar să o bem cu limită.
„Este recomandat să consumăm până la 180 de mg de cofeină pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 3 cafele. 60 de mg de cofeină găsim şi într-un ceai negru concentrat, sau în două ceşti de ceai verde. Depăşirea acestei cantităţi poate provoca stări de rău sau poate duce la scăderea zahărului în sânge, în cazul diabeticilor”, explică nutriţionistul clujean Nicolae Hâncu
Mai periculoase decât cafeaua par a fi, însă, obiceiurile de a o consuma. „Un obicei absolut nesănătos este consumul de cafea pe stomacul gol. Tot nesănătos este şi consumul de cafea alături de fumat. Şi asta nu pentru că ar fi periculoasă combinaţia, ci pentru că fumatul este profund dăunător, dar este popularizată percepţia conform căreia «ţigara fără cafea nu merge». O altă asociere nesănătoasă este cea cu zahărul. Acesta trebuie adăugat în cantităţi mici astfel încât să se înlăture gustul neplăcut de amar al cafelei, dar fără ca aceasta să devină dulce”, adaugă specialistul.
Dacă nu stă sănătatea în calea consumului, ar putea sta preţul
Preţul cafelei este în creştere din cauza unei ciuperci de pe plantaţiile americane, iar Guvernul din Costa Rica a cerut chiar luarea de măsuri urgente pentru a o combate, transmite portalul Cursor.info.
Costa Rica a cheltuit deja aproximativ 4 milioane de dolari în lupta contra acesteia, dar ciuperca a reuşit să provoace daune considerabile recoltelor viitoare. Conform estimărilor preliminare, recolta viitoare de cafea va fi de 12% mai mică din cauza acestei ciuperci faţă de cât se estimase anterior.Guatemala şi El Salvador au raportat că plantaţiile de cafea din aceste ţări au fost de asemenea afectate de ciuperca patogenă, avertizând că, dacă răspândirea ciupercii nu va fi oprită, creşterea preţului la boabele de cafea va fi de neevitat.
