Economie
EXCLUSIV : Vezi câţi bani au vărsat marile companii din Cluj la stat, în 2012!
<p><strong><img src="documente/stories/2012/11_noiembrie/22/06-dgfp--directia finantelor publice palatul de finante rp.jpg" border="0" align="left" />Dările lăsate la Finanţe anul trecut de zece companii clujene puteau asigura plata veniturilor tuturor pensionarilor din judeţ timp de două luni.</strong>
Primii zece contribuabili din judeţ au dat statului, pe parcursul anului trecut, doar prin intermediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj, aproape 260 de milioane de lei. Suma reprezintă aproape 10% din totalul încasărilor realizate de Fisc.
Cea mai „darnică” a fost o companie care are ca domeniu de activitate construcţiile de drumuri şi autostrăzi. Firma a vărsat taxe şi impozite care, cumulat, depăşec 95 de milioane de lei, potrivit datelor furnizate de DGFP Cluj la solicitarea Monitorul de Cluj.
Pe locul doi se situează, cu viramente de peste 43 de milioane de lei o firmă care comercializează piese auto cu ridicata. Podiumul este completat de o alta societate de construcţii, tot de drumuri şi autostrăzi, care a cumulat contribuţii de 30 de milioane de lei în 2012.
Cine mai e în top 10 ?
Dacă diferenţele între primele clasate au fost de ordinul zecilor de milioane, pe celelalte reprezentante ale topului le despart doar sume cu patru zerouri. Astfel, pe poziţia a patra e o firma care are ca domeniu de activitate leasingul financiar, care a vărsat în conturile statului impozite şi taxe de 14,6 mil. de lei, urmată de o firmă de IT cu 14,4 mil. de lei, succedată de altă companie care are ca obiect de activitate comercializarea produselor farmaceutice cu 13,9 mil. lei, reparaţii maşini – 12,3 mil., activitate agenţii publicitare – 11,8 mil, comerţ cu amănuntul articole medicale – 11,8 mil lei. şi colectare deşeuri periculoase – 11, 7 mil. de lei.
„Materializarea” banilor
Pentru a avea o imagine mai bună asupra anvergurii sumelor de care discutăm, vom enumera costul câtorva proiecte importante din municipiu. Contribuţiile celor zece firme judeţene ar fi putut (valoric vorbind) finanţa cu puţin ajutor oricare dintre următoarele investiţii locale importante, care aşteaptă încă demararea lucrărilor: Centrul Cultural Transilvania, evaluat la 70 de milioane de euro, cele trei noi parking-uri (cel de pe strada Negoiu, cel din Haşdeu şi cel de pe strada Kogălniceanu) sau tronsonul de autostrada 3a1 Cluj Vest (Gilău) – Nădăşelu, estimat tot la aproximativ 70 de mil.
