Economie

Frauda este „fenomen de masă” în administraţia locală

<p><strong><img src="documente/stories/2013/03_martie/19/05-frauda.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Horia Georgescu, preşedintele ANI, a declarat că un studiu intern efectuat de instituţia sa la nivelul consiliilor locale, municipiilor reşedinţe de judeţ şi consiliilor judeţene indică faptul că fraudarea banilor publici este un „fenomen de masă”.

„Cred că în următoarea perioadă problematica conflictului de interese în special în achiziţii publice va deveni partea predominantă a activităţii ANI. ANI a făcut un studiu intern în care a analizat consilii locale în municipii reşedinţă de judeţ şi în consilii judeţene, iar rezultatele sunt de-a dreptul îngrijorătoare (...) Fraudarea şi direcţionarea banilor publici în buzunarele aleşilor locali este un fenomen de masă”, a afirmat Georgescu, ieri, la conferinţa „Conflicte de interese şi incompatibilităţi în Europa de Sud-Est. Cazul românesc”.

Cadrul legislativ şi-a atins limitele

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a arătat că este nevoie de îmbunătăţirea cadrului legislativ „care şi-a atins limitele” pentru a putea stopa acest fenomen. El a arătat că chiar dacă sunt identificate conflictele de interese, confirmate inclusiv de instanţă, aceasta nu duce şi la anularea contractelor încheiate, având în vedere că tot procesul se încheie de obicei după „trei sau patru ani” de la execuţia şi plata contractelor.

„Este foarte important ca sistemul sancţionatoriu, mecanismul prin care se recuperează produsele conflictelor de interese, mă refer la contracte publice, să fie mai rapid, mai eficient şi sa aibă efectivitate şi eficienţă, să aibă un caracter descurajant”, a afirmat Georgescu.

El a arătat însă că verificarea ex-ante în timp real a conflictelor de interese pe care ANI o va exercita cu privire la achiziţiile publice cu fonduri europene va acţiona ca "mecanism preventiv sută la sută" şi ar trebui să acţioneze descurajant pentru persoanele care ar dori să încalce legea.

„Este un semnal foarte bun, deoarece va fi creat un mecanism credibil pe termen lung care să nu mai dea ocazia unor probleme care au generat blocarea unor linii de finanţare pe programe operaţionale”, a afirmat Georgescu.

Cui i-e frică de ANI?

Horia Georgescu a ţinut să respingă „retorica politică” privind desfiinţarea ANI şi a mai arătat că agenţia „a devenit un model de succes, un model de bune practici care poate inspira şi alte ţări”.

În cadrul evenimentului a fost lansat şi un raport Expert Forum privind conflictele de interese în România, finanţat de Ambasada Marii Britanii, Ambasada Finlandei şi Fundaţia Konrad Adenauer.

Potrivit raportului, deşi politicienii români au susţinut „formal” în contextul aderării la UE legislaţia privind conflictele de interese şi incompatibilităţile, înfiinţarea ANI, în prezent se constată acţiuni vizibile ale unei părţi a acestora împotriva instituţiilor, legislaţiei şi practicilor în domeniu.

Raportul concluzionează şi că România trebuie să fie în continuare monitorizată de Comisia Europeană cu privire la funcţionarea cadrului privind lupta anticorupţie.