Economie

Clujul, la un pas să aibă o pistă de liniuţe

Cu ajutorul proiectanţilor “competenţi” de la IPTANA care au avut sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, pista de 3500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj nu ar fi fost bună decât pentru curse de maşini şi Clujul ar fi avut un aeroport nefuncţional. Mai mult, aeroportul din Târgu Mureş ar fi fost mult mai performant decât cel din Cluj.

David Ciceo, directorul Aeroportului Internaţional Cluj, a atras atenţia conducerii CJ Cluj, în speţă lui Ioan Oleleu, vicepreşedintele CJ Cluj şi coordonatorul lucrărilor la noua pistă de la aeroport, încă din septembrie 2013 că există probleme grave la proiectul tehnic al celor de la IPTANA. Mai mult, Ciceo arată că deşi proiectul realizat de SC IPTANA SA la noua pistă conţinea grave erori şi neconformităţi care au fost aduse la cunoştinţa conducerii CJ Cluj, “unii reprezentanţi ai conducerii CJ Cluj au exercitat presiune în repetate rânduri, obligând conducerea aeroportului, contrar legii, să încheie un nou contract de proiectare tot cu SC IPTANA SA”.

Într-un raport privind finalizarea lucrărilor la pista de aterizare-decolare 3500 metri şi trimis către Ioan Oleleu, Mariana Raţiu, Sanda Oltean (arhitect şef al judeţului la acea dată) şi Simona Gaci, trimis înainte cu o lună şi jumătate înainte de inaugurarea noii piste, Ciceo precizează că „există probleme urgente şi majore care trebuie rezolvate pentru deschiderea noii piste”.

“În privinţa problemelor urgente şi majore care trebuie a fi rezolvate pentru deschiderea noii piste de decolare-aterizare sunt cele constatate ca urmare a faptului că proiectantul SC IPTANA SA a prevăzut în proiectul tehnic iniţial performanţe operaţionale inferioare comparativ cu cele ale pistei existente: distanţele declarate disponibile pentru noua pistă (distanţe inferioare celor pentru pista actuală, necorelarea infrastructurii noii piste construite cu performanţele operaţionale posibile a fi atinse), nu au fost incluse cerinţele pentru asigurarea decolării în condiţii de vizibilitate redusă şi nu au fost incluse cerinţele şi echipamentele necesare pentru asigurarea operării balizajului pentru categoria II (categoria II comparativ cu categoria I existentă pentru pista actuală ar fi permis operarea la vizibilitate orizontală şi verticală mult mai mică)”, se arată în documentul citat.

Vechea pistă mai bună decât noua pistă

La acea dată, Ciceo spunea în raport că “prin proiectul tehnic încheiat pentru pista de aterizare-decolare de 2100 metri, SC IPTANA SA a prevăzut performanţe operaţionale mult mai reduse faţă de vechea pistă a aeroportului, dar şi faţă de caracteristicile tehnice ale pistei de aterizare-decolare a Aeroportului Internaţional Târgu Mureş, care este competitorul nostru principal. Avem motive rezonabile şi întemeiate să considerăm că proiectarea unor performanţe operaţionale mai reduse pentru noua pistă a aeroportului clujean comparativ cu cele ale pistei Aeroportului Internaţional Târgu Mureş a fost realizată în mod intenţionat”.

O angajată IPTANA, în conflict de interese

Ciceo îşi baza afirmaţiile pe faptul că Daniela Drăghici, angajată a SC IPTANA SA, şefă de proiect la obiectivul “Pistă decolare-aterizare 3500 metri la Aeroportul Internaţional Cluj” a prestat servicii de proiectare pentru Aeroportul Târgu Mureş prin SC Green Expert Group SRL.

“Faptul că Daniela Drăghici a realizat proiecte pentru Aeroportul Internaţional Târgu Mureş este confirmat şi prin documentaţia de atribuire ataşată invitaţiei de participare publicată în SEAP. De asemenea, menţionăm că anterior semnării contractului şi pe parcursul derulării acestuia, conducerea SC IPTANA SA ne-a asigurat că niciun angajat care lucrează pentru proiectul aferent Aeroportului Internaţional Cluj nu mai lucrează pentru proiecte similare la Aeroportul Internaţional Târgu Mureş, fapt ce s-a dovedit ulterior a fi fals”, a mai transmis Ciceo angajaţilor CJ Cluj.

Aeroportul din Cluj, deschis numai vara?

Dacă s-ar fi mers în continuare cu proiectul celor de la IPTANA aeroportul clujean s-ar fi aflat în situaţia de a funcţiona doar pe timpul verii, cu pierderi financiare majore pentru judeţ.

“Neconectarea balizajului axial a fost făcută în mod intenţionat pentru a defavoriza Aeroportul Internaţional Cluj comparativ cu Aeroportul Internaţional Târgu Mureş. Această lipsă de conectare a balizajului axial la sursa de alimentare cu energie electrică ar fi dus la apariţia unor întârzieri majore în perioada de operare octombrie-martie, perioadă caracterizată de apariţia ceţii pe aeroportul clujean. Deficienţa de funcţionalitate a sistemului de balizaj ar fi generat Aeroportului Internaţional Cluj atât pierderi financiare majore, cât şi pierderi de trafic aerian, dar şi numeroase inconveniente atât pentru clienţii aeroportului, companii aeriene şi pasageri, cu impact negativ asupra judeţului Cluj. În cazul în care nu s-ar fi reactualizat proiectul tehnic, Aeroportul Internaţional Cluj ar fi înregistrat performanţe mult mai slabe faţă de Aeroportul Internaţional Târgu Mureş, fapt ce ar fi determinat unii operatori aerieni să aleagă pentru operare acest aeroport în detrimentul celui din Cluj-Napoca. În cazul în care nu s-ar fi obţinut îmbunătăţirea performanţelor operaţionale exista posibilitatea retragerii companiei aeriene Lufthansa de pe Aeroportul Cluj, fapt care ar fi dus mari prejudicii CJ Cluj şi aeroportului”, mai spune Ciceo.

Toate problemele, consemnate în procese verbale

În urma unei întâlniri dintre reprezentanţii aeroportului clujean cu cei de la IPTANA despre noua pistă, discuţii consemnate într-un proces verbal din data de 1 august 2013 se vorbeşte despre zecile de probleme existente, dintre care enumerăm: neefectuarea unui nou studiu geotehnic cu privire la actualizarea proiectului tehnic, planul de situaţie a consolidării căii de rulare conţine erori cu privire la lăţimea acostamentelor, este prevăzută lăţimea acostamentelor de 9,5 metri şi nu cea vizată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pe planul de situaţia aferent extinderii cu 90 de m a PDA nu este prevăzută banda pistei, investigarea terenului pistei nu a fost făcută până la adâncimea de 2 metri.

De asemenea, într-un alt proces verbal din 28 august 2013 sunt semnalate alte probleme (în ataşament puteţi vedea conţinutul celor două procese verbale).

Siguranţa traficului aerian, în pericol?

“Având în vedere faptul că proiectul tehnic la noua pistă de 3500 metri a fost întocmit cu o serie de omisiuni şi erori grave, contractul de prestări servicii încheiat cu SC IPTANA SA a fost rezoluţionat. Proiectul tehnic şi completările ulterioare aduse acestuia de către proiectantul SC IPTANA SA dacă ar fi fost puse în execuţie ar fi creat un potenţial pericol pentru siguranţa traficului aerian. Lipsurile şi erorile majore de proiectare au fost recunoscute şi acceptate de către reprezentanţii SC IPTANA SA şi au fost consemante într-un proces verbal din august 2013. Urmare a solicitărilor primite din partea CJ Cluj, Aeroportul Internaţional Cluj a încheiat cu SC IPTANA SA un nou contract de prestări servicii cu aceeaşi temă. Pentru finalizarea proiectului au apărut o serie de dificultăţi datorită existenţei unor vicii ascunse, a unor erori şi lipsuri deosebit de grave în documentaţia întocmită de SC IPTANA SA, erori legate de legislaţia în construcţii şi de reglementările în domeniul aviaţiei civile. Pentru exemplificare menţionăm erorile asumate de SC IPTANA SA privind gardul perimetral al cărui amplasament a fost stabilit în mod eronat, precum şi greşeala de proiectare prin omiterea centurii de beton contrar standardelor de securitate şi siguranţă în domeniul aviaţiei civile care ar fi trebuit să fie cunoscute de către proiectant”, a conchis Ciceo.

Cum se apără CJ Cluj?

Referitor la susţinerile ce privesc proiectul tehnic realizat de SC IPTANA SA şi anume că acesta conţinea grave erori şi neconformităţi ce au fost aduse la cunoştinţa conducerii CJ Cluj, conducerea CJ Cluj spun că nu li s-au comunicat documente (acţiuni în instanţă, notificări) din care să reiasă antrenarea de către Aeroportul Cluj a răspunderii SC IPTANA SA. “Apreciem ca aceste susţineri ale conducerii aeroportului ca fiind nesustenabile, nefondate şi tendenţioase”, declară reprezentanţii CJ Cluj.

„În încercarea de a se clarifica aspectele privind responsabilităţile proiectanţilor au fost demarate discuţii atât la sediul CJ Cluj, cât şi la aeroport. În cadrul discuţiilor, în timp ce se discutau argumentele pentru care SC IPTANA SA ar trebui să plece sau să rămână în contract, aspectul a fost tranşat de David Ciceo care a surprins pe toată lumea prin faptul că a mulţumit conducerii CJ Cluj pentru această întâlnire afirmând că «s-a salvat prietenia dintre el şi reprezentanţii IPTANA», dând de înţeles că pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor legale privind în special calitatea în construcţii, elaborareaa documentaţiilor tehnice va fi continuată de către SC IPTANA SA. Se consideră şi susţine cu tărie că solicitatea respectării legislaţiei în vigoare, respectiv a contractelor de achiziţie aflate în derulae adresată conducerii Aeroportului Cluj nu poate fi asimilată unui mijloc de presiune, cu atât mai puţin unor instrumente de constrângere”, arată conducerea CJ Cluj într-un punct de vedere la acuzaţiile lui Ciceo.