Economie
Se apropie colapsul sistemului public de pensii
Cei care au acum în jur de 40 de ani vor ajunge ca la pensie să primească cam un sfert din ultimul salariu.
Pensionarea „generaţiei decreţeilor” va reduce pensia de stat la 24% din ultimul salariu, în 2032.
Intrarea în plată a primilor pensionari din „generaţia decreţeilor” va reduce pensia acordată de stat de la 36% din ultimul salariu, cât este în prezent, la 24% în anul 2032, a declarat preşedintele asociaţiei pensiilor private (APAPR), Raluca Ţintoiu, în cadrul conferinţei Mediafax Talks about Private Pensions.
Rată de înlocuire de 15% peste 28 de ani
„APAPR a făcut un studiu în anul 2012 şi a încercat să previzioneze evoluţia pensiei publice şi modul în care fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) o suplimentează pe aceasta. După calculele noastre, pensia publică reprezintă în prezent 36% din ultimul salariu şi acest procent va descreşte semnificativ în anul 2032, când prima cohortă semnificativă din «generaţia decreţeilor» (termenul se referă la cei născuţi după intrarea în vigoare a unui decret emis în 1966 prin care fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu a interzis avorturile - n.r.) va intra în plata pensiei. Estimăm că rata de înlocuire a pensiei publice va scădea la 24% în anul 2032 şi va ajunge la 15% în anul 2042”, a afirmat Ţintoiu.
Ea a adăugat că Pilonul II, lansat în 2008, încearcă să suplimenteze veniturile viitorilor pensionari şi, conform calculelor asociaţei, să aducă un plus de 10% în rata de înlocuire, respectiv o treime din pensia publică pe care statul o va acorda viitorilor pensionari.
„Studiul este în curs de reactualizare. Din păcate, mă îndoiesc că rezultatele vor fi mai bune decât ce s-a obţinut în 2012”, a mai spus preşedintele APAPR.
Prezent la eveniment, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, Ileana Ciutan, a spus că rata de înlocuire a venitului salarial cu pensia publică se situează la 45%.
5 mil. salariaţi la 5 mil. pensionari
Situaţia pensiilor a devenit tot mai rea în fiecare an, odată cu îmbătrânirea populaţiei. Astfel, dacă în anul 1990 erau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,5 milioane de pensionari, datele Institutului Naţional de Statistică arată că, la jumătatea acestui an, mai erau doar 5,7 milioane de salariaţi, care susţin 5,3 milioane de pensionari, plus 1,2 milioane de bugetari şi 4 milioane de copii şi adolescenţi. Astfel, analiştii afirmă că, în mai puţin de 10 ani, România va rămâne fără bani de pensii din contribuţii şi va fi nevoită să găsească alte surse de finanţare pentru a acoperi deficitul.
Randamentul pensiilor private
Potrivit datelor APAPR, sistemul pensiilor private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) deţine active de 4,25 miliarde de euro.
„94% din investiţiile efectuate de fondurile de pensii au efectuat plasamente în România, cu un profil de risc redus, respectiv 75%-80% în instrumente cu risc scăzut. Fondurile de pensii deţin 11% din titlurile de stat ale României. De asemenea, fondurile de pensii private deţin plasamente de 700 milioane de euro pe piaţa de capital şi asigură peste 10% din lichiditatea medie a Bursei de Valori Bucureşti, având un rol crucial în succesul ofertelor publice recente”, a spus preşedintele APAPR.
Potrivit datelor asociaţiei, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se situează la 11,2% de la momentul lansării, în mai 2008.
În cazul Pilonului III, lansat în mai 2007, acest indicator a atins 8,2%.
Pe Pilonul II activează opt fonduri, care numără 6,2 milioane de participanţi, cu active nete de 17,8 miliarde de lei, din care 3,6 miliarde de lei reprezintă câştigul net din investiţii.
