Economie
De ce Clujul nu merită ajutoare de stat?
Firmele mici şi mijlocii vor primi ajutoare de stat de până la 5 milioane de euro, prin noua schemă de ajutoare de minimis în valoare totală de 200 de milioane de euro, pentru perioada 2017-2023, conform unui proiect de hotărâre de guvern.
Guvernul României şi-a manifestat intenţia în 8 septembrie printr-un memorandum de a demara schema de ajutor de minimis de 900 de milioane de lei pentru perioada 2017-2023.
Bucureştenii primesc bani puţini
Pentru perioada 2017-2020, intensitatea spriinului de la stat va fi mai mică în cazul zonelor dezvoltate, pentru a atrage investiţii mai mari în zonele mai sărace.
Firmele mici care fac afaceri în Bucureşti şi judeţul Ilfov vor primi ajutor de stat de numai 30% din valoarea totală a investiţiei, ceea ce înseamnă că trebuie să asigure ele 70% din investiţie. Pentru firmele mijlocii care fac investiţii în Bucureşti şi Ilfov, intensitatea ajutorului de minimis este de numai 20%. În Regiunea Vest (judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin), intensitatea ajutorului de stat va fi de 40% pentru firmele mici şi de 30% pentru cele mijlocii, informează startupcafe.ro.
De ce Clujul nu merită finanţarea?
Nu acelaşi lucru se poate spune când vine vorba despre firmele din judeţul Cluj. În regiunile Nord – Vest, Centru, Nord – Est, Sud – Est, Sud – Muntenia şi Sud – Vest Oltenia ajutoarele de la guvern sunt mult mai mari. Intensitatea maximă a ajutorului de stat pentru microintreprinderi şi intreprinderi mici va fi de 70%, iar pentru intreprinderi mijlocii va fi de 60%.
Cu toate că în judeţul Cluj s-a înregistrat un PIB/cap locuitor în 2015 de peste 10.000 de euro, potrivit unei proiecţii economice realizate de Comisia Naţională de Prognoză, nu în tot judeţul oamenii au un nivel de trai decent, acesta fiind şi motivul pentru care regiunea Nord-Vest este considerată defavorizată de autorităţi.
“Cu excepţia judeţului Cluj şi în bună măsură a Bihorului din regiunea Nord – Vest restul judeţelor sunt în categoria celor cu o situaţie mai precară. Este vorba despre Bistriţa, Sălaj, Maramureş sau Satu-Mare. Sunt judeţe care dacă le judecăm şi prin prisma aportului la PIB ele aduc puţin aport, iar la export şi mai puţin. Dacă ne referim şi la zona agricolă şi de industrializare agricolă calitatea terenurilor din zonă nu este comparabilă cu cea din sud. Este vorba de fertilitate şi de capacitatea solurilor de a produce. Ca atare încadrarea în această categorie de zonă mai săracă şi care necesită o susţinere financiară din buget nu este corectă şi bine venită. În domeniul agricol, spre exemplu, nu putem spune că excelează nici Clujul. Avem multe zone sărace în jurul oraşului Cluj-Napoca. Spre exemplu în Turda nu mai este industrie, dintre cele ce ocupau în jur de 15000 de locuri de muncă”, a declarat economistul Iosif Pop.
Guvernul estimează că va ajuta 200 de firme în această schemă de ajutoare.
