Economie
Cât câştigă de fapt Adrian Ghenie? Ultimul tablou al artistului a fost vândut cu 9 milioane de dolari
Un fost colaborator şi apropiat al lui Adrian Ghenie a demontat mitul numărul 1 cu care se confruntă artistul, acela că face o adevărată avere din vânzarea tablourilor.
Pentru ultimul tablou vândul al artistului, "Nickelodeon", pasionaţii de artă s-au luptat “la sânge” în cadrul licitaţiei organizată de casa de licitaţii Christie's: de patru ori a crescut valoarea tabloului faţă de estimarea maximă iniţială. Tabloul a fost vândut până la urmă cu 9 milioane de dolari.
Cristian Neagoe este consultant cultural și specialist în relații publice. În 2015 a coordonat comunicarea pentru proiectul Darwin's Room, de Adrian Ghenie, care a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneția. Neagoe a explicat pe pagina sa de Facebook că, de fapt, Adrian Ghenie nu câştigă atât cât se vehiculează în presă.
“Banii din tranzacţiiile de pe piaţa secundară de artă nu ajung la artist, ci la vânzător.
Procesul e următorul:
1. Artistul creează o lucrare.
2. Lucrarea e vândută direct de artist sau de galeristul său. Banii sunt de obicei împărțiți 50%-50% între artist și galerist.
3. Cumpărătorul o ia fie pentru plăcerea personală, fie pentru a o vinde mai departe profitabil când cota artistului a crescut suficient.
4. Aici ajungem la Piața Secundară de Artă. Ce-i aia piață secundară? E locul unde se fac tranzacții cu lucrări care au fost vândute cel puțin o dată. Târgurile și casele de licitații sunt spațiile predilecte unde se desfășoară tranzacții pe piața secundară.
5. Prețul inițial de vânzare (direct din studioul artistului sau din galerie) e de obicei de zeci de ori mai mic decât prețul cu care o lucrare ajunge să fie vândută la marile case de licitație.
6. Doi jucători domină piața caselor de licitație: Sotheby's și Christie's. Ele selectează foarte atent lucrările pe care le vând, aduc pe scenă doar cele mai importante sau vandabile nume și fac din licitație un spectacol în sine.
7. Banii sunt încasați de colecționarul sau dealer-ul care a vândut lucrarea, iar casa de licitații primește la rândul ei un comision consistent — între 12 și 25% din prețul de vânzare al lucrării. În mod ironic, chestia asta se cheamă Buyer's Premium — Newspeak curat.
8. Dacă un artist sau o galerie are o firmă înregistrată în Uniunea Europeană (prin care vinde lucrări), legislația europeană (care variază întrucâtva de la o țară la alta) nu permite artistului să primească mai mult de 12.500 euro din prețul cu care a fost vândută o lucrare pe piața secundară de artă — oricât de mare ar fi acest preț. În procente, echivalentul ar fi 0,15% pentru "Nickelodeon". Cu banii ăștia, artiștii de calibrul lui Ghenie reușesc cel mult să-și plătească niște impozite.
9. Pentru artist, singurul câștig indirect al acestor tranzacții fabuloase este o creștere a cotei de piață. Dar cota de piață e ceva extrem de sensibil și de efemer. Artistul poate ieși rapid din grații dacă nu mai performează, cam așa cum se întâmplă și cu fotbaliștii (apropo, nici fotbaliștii nu primesc sumele imense care se vehiculează la transferurile dintre marile cluburi — poate așa e mai simplu de înțeles pentru trusturile de presă din România).
În 2008, când Ghenie realiza Nickelodeon, cota lui de piață era mult mai redusă. Chiar și acum, când e unul dintre cei mai cunoscuți artiști în viață din lume, Ghenie vinde o lucrare cu câteva zeci sau sute de mii de euro. De pildă, ca să participe la subscripția națională pentru Cumințenia Pământului, Ghenie a donat o lucrare care a fost vândută de Galerie Thaddaeus Ropac cu 100.000 euro. Peste câțiva ani veți auzi, poate, că a fost revândută la licitație cu 11 milioane de euro — cât Cumințenia Pământului a lui Constantin Brâncuși. Cam așa merg lucrurile. Oricum — bravo, Adi”, a explicat Cristian Neagoe pe pagian sa de Facebook.
