Economie

Economia este în curs de REVENIRE la Cluj-Napoca, potrivit unui studiu UBB

Economia orașului se află în curs de revenire, concluzionează cercetătorii UBB, în urma unui studiu asupra impactului crizei COVID-19 asupra pieței muncii din Zona Metropolitană Cluj.

Potrivit analizei, economia orașului a crescut cu 2,3% la nivelul pieței muncii, cu 5.818 locuri de muncă, din ianuarie 2019 până în ianuarie 2020. Astfel, Clujul a avut cea mai dinamică economie regională din România.

Totuși, până la finalul lunii mai 2020, s-au pierdut 3.437 locuri de muncă, mai precis o scădere de 1,4% a numărului de salariați. Potrivit analizei, 1 din 4 salariați din județul Cluj au avut contractul suspendat în contextul pandemiei, iar până în luna iulie, au fost suspendate 77.450 de mii de contracte în regim de urgență.

În industrie, 1 din 3 angajați au fost în șomaj tehnic, iar 24% din totalul contractelor suspendate au fost pentru lucrătorii din comerț. În sectorul de ospitalitate, unde lucrează 11.400 de persoane în Zona Metropolitană Cluj, 62% dintre contractele de muncă au fost suspendate. De asemenea, în sectorul de servicii personale, precum coafor, frizeri, make-up sau fitness, 42% din salariați au avut contractele suspendate.

În perioada stării de urgență au fost suspendate 3.481 contracte pentru directorii generali și executivi ai companiilor mari, iar o parte dintre companii au folosit contextul creat de pandemie pentru a se restructura și a ține sub control bugetul total de salarii.

Sectorul IT a devenit cel mai mare sector economic

 „Economia este în curs de revenire. În acest moment, în județul Cluj mai sunt suspendate 7.728 contracte în termeni de urgență, iar în Cluj-Napoca, 5.756, fapt care înseamnă că doar 2,7% din salariați au contractele suspendate”, au afirmat specialiștii studiului.

Sectorul de IT a devenit cel mai mare sector economic al orașului, crescând în perioada pandemiei cu 2%, iar în prezent având 25.886 de angajați.

Veniturile private din Cluj au crescut în ultimul deceniu cu 171%, înregistrând cea mai mare valoare a veniturilor realizate în mediul privat din România.

„Economia Clujului s-a dublat în deceniul precedent pandemiei – volumul economiei atât în Cluj-Napoca, cât și Zona Metropolitană Cluj. Clujul este un exemplu de oraș a cărui economie locală și compoziție a forței de muncă s-a schimbat în mod dramatic după Criza Financiară din 2008-20010, Cluj Napoca excelează în patru domenii transnaționale: tehnologia informației și comunicații, servicii de suport pentru afaceri, inginerie, cercetare și dezvoltare, precum și servicii financiare”, subliniază autorii studiului.

În 2018, Cluj-Napoca a fost unul dintre orașele din UE cu cea mai importantă creștere economică în grupa PIB și se află în top 50 orașe care au demonstrat un angajament credibil pentru promovarea cunoașterii, culturii și a creativității.

„Ne aflăm într-o perioadă foarte importantă pentru că urmează noul exercițiu financiar al UE, astfel încât de modul în care ne pregătim pentru a accesa resursele financiare va depinde bunăstarea noastră în următorii ani”, a afirmat rectorul UBB, Daniel David.

Citește și:

UBB Cluj-Napoca, în fruntea universităților din România, prima în clasamentele internaționale