Economie

Cercetătorii UBB au analizat cum economia țării a fost „zdrobită” de pandemie. HoReCa, cel mai lovit sector

Cercetătorii UBB au analizat evoluția pandemiei, dar și modul în care starea economică din România a scăzut și care au fost cauzele.

Am intrat în valul trei al pandemiei COVID-19, iar luna martie marchează un an de la instaurarea stării de urgență pe teriroriul României ca urmare a pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2

O echipă de cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au monitorizat în timp real evoluția pandemiei, respectiv a stării economice în România.

Proiectul de cercetare a analizat evoluția pandemiei, măsurile guvernamentale, evoluția generală și perspectivele economiei românești, ptața imobiliară și sectorul companiilor,cercetătorii UBB realizând analize și estimări pentru fiecare dintre acestea

Evoluția pandemiei – Am intrat în valul trei!

Primul an al COVID-19 a adus două valuri de pandemie în România: cel din perioada februarie-august 2020 care a avut un număr maxim de îmbolnăviri zilnice de peste 1.500 de cazuri, iar cel de al doilea val (septembrie 2020 – februarie 2021) în care România a atins recordul absolut al cazurilor: peste 10.000 de persoane infectate zilnic. Acum se resimt efectele unui al treilea val, tendință care a devenit o realitate și în România. În luna martie 2021, numărul îmbolnăvirilor este în continuă creștere, iar în data de 16 martie 2021, România trece din nou peste 6.000 de cazuri noi zilnice, până în momentul de față record absolut în anul 2021.

Beneficiul este evoluția procesului de vaccinare anti-COVID care a a ajuns la aproximativ 2,5 milioane de doze de vaccin administrate, respectiv peste 700.000 de persoane care au primit și rapelul.

Ce măsuri economice s-au luat și cât de benefice au fost?

Măsurile economice luate în 2020 pentru ameliorarea situației economice au condus la o scădere economică mai moderată în 2020 față de așteptările anterioare, iar la finalul utlimului trimestru al anului trecut s-a cunoscut chiar o creștere a PIB-ului.

Pentru că bugetul anului 2021 a cunoscut o creștere economică de 4,3% se preconizează că ca la finalul anului 2021, PIB-ul României va reveni cel puțin la nivelul anului 2019. Doar că recuperarea va avea costuri semnificative: în 2020 deficitul bugetar a fost de aproape 10%, iar în acest an se estimează că va depăși 7%, ceea ce înseamnă că ameliorarea efectelor crizei va induce o creștere explozivă în datoria publică a României, arată datele proiectului.

Producția agricolă a avut rezultate foarte slabe

Economia României a scăzut cu 3,9% în 2020, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Producția agricolă a încheiat anul cu rezultate foarte slabe, dar nu din cauza pandemiei ci din cauza condițiilor meteorologice, care nu au fost favorabile. Dacă nu ar fi fost acest declin ar agriculturii, probabil că România ar fi avut o scădere de doar 3%.

Cercetătorii de la UBB consideră că România poate atinge un ritm de creștere de peste 5% anul acesta, având în vedere că a existat o creștere și în ultimul trimestru al anului trecut. Pentru că mai multe țări au reintrodus măsuri ce limitează oamenii, se preconizează o creștere modestă în perioada ianuarie-martie 2021.

Specialiștii mai spun că economia s-ar putea să înregistreze o creștere dinamică, odată cu avansul campaniei de vaccinare și cu încălzirea vremii care va contribui la limitarea răspândirii epidemiei atât pe plan extern cât și pe plan intern.

HoReCa, cel mai lovit sector economic

În cadrul primului val al pandemiei majoritatea sectoarelor au fost influențate în mod negativ, sectorul HoReCa a scăzut cu 67,4%, respectiv sectorul de cultură, arte și alte servicii înregistrând scăderi record  în trimestrul 2 al anului 2020 (-67,4%, respectiv -60,4%, estimare).

După starea de urgență, sectorele economice și-au mai revenit deoarece restricțiile nu mai erau atât de severe iar mobilitatea oamenilor a revenit cât de cât la normal. Doar câteva sectoare au rămas în continuare în pierderi colosale HoReCa și companiile de transporturi aeriene.

Dintre sectoarele cu evoluțiile cele mai pozitive pe parcursul anului 2020: sectorul IT (creștere de peste 20%), respectiv construcțiile (creștere de peste 10%).

Piața imobiliară nu a fost atât de afectată de pandemie

În mod surprinzător sectorul imobiliar a avut foarte puțin de suferit pe perioada pandemiei. Datele referitoare la prețuri medii pe metru pătrat la nivel național și în orașele mari arată că vânzătorii au reușit să-și mențină pozițiile și prețurile. Chiar dacă în primele luni au avut loc mici scăderi de prețuri și scăderi mai pronunțate în volumul tranzacțiilor, piața imobiliară a revenit deja din vara anului 2020 pe un trend ascendent, firește mult mai moderat față de perioada de dinaintea pandemiei, mai arată datele cercetătorilor.

„Specialiștii UBB au avut un rol fundamental pentru societatea românească în perioada pandemiei. Contribuțiile din zona psihologiei, sănătății publice, analizelor financiare, zona științelor biologice etc. au avut și au un impact și un rol național pozitiv. Proiectul FSEGA se înscrie în aceste demers, a fost unul de anvergură de la începutul său și mă bucur să știu că concluziile acestui proiect influențează decizii la nivel național sau local. Asta înseamnă o universitate "world-class!”, a spus rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

Proiectul de cercetare a fost coordonat de Szász Levente (profesor, UBB-FSEGA), iar membrii echipei sunt Bálint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB-FSEGA), Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat UBB-FSEGA), Csíki Ottó (doctorand UBB-FSEGA), Nagy Bálint Zsolt (conferențiar UBB-FSEGA), respectiv Rácz Béla-Gergely (lector UBB-FSEGA).

CITEȘTE ȘI:

Vine valul trei al pandemiei la Cluj. Boc: „Ne așteaptă două luni de foc”