Educație

Bullying-ul, un fenomen care ia amploare în şcoli. Specialist în prevenirea criminalităţii: „Nu este o simplă hârjoneală!”

Fenomenul de bullying se manifestă atât în mediul online, cât şi faţă în faţă, fizic.

În ultima perioadă, în şcolile din România este tot mai prezent un fenomen care promovează un comportament violent în rândul copiilor.

Cunoscut sub numele de bullying, acest fenomen se manifestă atât pe internet, cât şi faţă în faţă, fizic. În fiecare an poliţiştii clujeni şi din ţară desfăşoară activităţi în şcoli pentru prevenirea şi recunoaşterea acestui fenomen. Ei încearcă să le explice copiilor că bullying-ul nu este doar o hârjoneală, ci poate avea efecte nocive pe termen lung asupra psihicului lor. La rândul lor, psihologii trag un semnal de alarmă în privinţa amplorii bullying-ului.

Feedbackul imediat este foarte bun

Programele prezentate în şcoli presupun întâlniri şi discuţii cu profesorii, părinţii şi copiii pentru identificarea unor astfel de situaţii. Specialiştii în prevenirea violenţei şi bullying-ului le prezintă copiilor diverse filmuleţe sau programe pe calculator pentru a vedea dacă se recunosc în acele situaţii. Feedbackul imediat este unul foarte bun, spun aceştia.

“Fenomenul există de multă vreme, noi doar am împrumutat ca ţară termenul de bullying şi ciber-bullying - pentru se manifestă şi pe internet în egală măsură ca şi pe latura fizică. Desfăşurăm activităţi cu copii de toate vârstele, începând chiar de la clasa I sau pregătitoare, pentru că din păcate acest fenomen este prezent în anumite forme şi la clasele mici, pregătitoare mergând până la clase mari, de liceu. Noi desfăşurăm aceste activităţi de prevenire în funcţie de solicitările pe care le avem din partea şcolilor.

De exemplu, avem un program PowerPoint pe care îl folosim cu noţiuni generale adaptate pe înţelesul copiilor despre ce înseamnă bullyingul, cum îl putem recunoaşte, preveni, cu cine să vorbească copiii, cu profesorul sau cu părinţii, să le spună ce li se se întâmplă ca să nu se ajungă la situaţii de izolare, lucru care are consecinţe pe termen lung. Vorbim cu psihologul şcolii, discutăm cu părinţi, cu cadre didactice să recunoască situaţii de bullying pentru că sunt multe situaţiile în care acestea nu sunt recunoscute ca fiind bullying, ci doar o hârjoneală între copii. Practic, îi învăţăm pe copii să recunoască acest fenomen, să se recunoască în situaţii şi să ştie cum să se ferească de el, iar cei care sunt predispuşi în a fi instigatorii, hărţuitorii să înţeleagă cât de mult rău pot face altuia dacă îşi continuă un comportament de acest gen. Avem filmuleţe pe care le folosim, de la animaţie până la filmuleţe educative în care sunt prezentate situaţii pe care ei le recunosc ca existând”, a declarat Gina Pop, şeful Biroului de Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj.   

Aceasta mai atrage atenţia că elevii trebuie să înţeleagă faptul că bullying-ul nu este o stare de normalitate.

“Feedbackul imediat este acela că încep să vorbească, sau să se recunoască în asemenea situaţii, să recunoască fenomenul, ceea ce este un lucru foarte bun. Trebuie să înţeleagă că acest fenomen nu este o stare de normalitate”, a mai spus Gina Pop.   

Daniel David: “Numărul psihologilor din şcoli, foarte mic”

Psihologii avertizează, la rândul lor, cât este de periculos acest fenomen care din fericire este tot mai puţin acceptat. Din păcate însă, numărul psihologilor din şcoli care i-ar putea ajuta pe copii în acest sens este foarte mic şi nu acoperă necesarul serviciilor. De aceea, orice activitate de prevenire este binevenită.

“Fenomenul de bullying este tot mai frecvent şi în şcolile din România, dar nu atât că este mai frecvent, cât este mai puţin acceptat faţă de cum era în trecut, atunci când cineva este ameninţat, hărţuit de către ceilalţi colegi, adică i se violează drepturile pe care le are, până la ideea de a fi umilit şi ameninţat. Ameninţarea poate fi făcută pe internet sau verbal, fizic, faţă în faţă, în diverse variante.

Faptul că poliţiştii sunt atenţi la acest fenomen şi au activităţi în şcoli pe această temă este un lucru foarte bun şi necesar, pentru că numărul psihologilor în şcoli este foarte mic. Aceştia nu pot acoperi necesarul serviciilor pe care ar trebui să le ofere”, a declarat psihologul clujean Daniel David.

Ce este bullyng-ul

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere şi de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoştinţe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel. Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.

În ce priveşte internetul, conform unui studiu al IGPR, peste 18% dintre elevi susţin că părinţii lor doar cred ca ştiu cu ce se ocupă ei pe internet, dar în realitate nu ştiu chiar tot, în timp ce alţi peste 13% declară că părinţii lor nu ştiu mai nimic despre ce fac în mediul online.